valoare | BSG

carate-aurMajoritatea bijuteriilor din aur sunt marcate, marca arătând titlul aurului, adică puritatea sau caratajul.

Atunci când se confecționează bijuterii din aur, nu se folosește aur 100% pur, din cauză că ar fi prea moale. Se foloște aur aliat cu alte metale. Caratul este cantitatea de aur curat, pur din aliaj, egală cu a 24 – a parte din masa totală.

Prescurtarea sau simbolul caratului este K sau Kt. Valoarea aurului este dată tocmai de caratajul lui. Astfel, cu cât caratajul aurului este mai mare, cu atât bijuteria este mai valoroasă.

Cu siguranță vă va fi de folos să cunoașteți și să descifrați ceea ce este marcat pe bijuteriile dumneavoastră. De aceea vă prezentăm mai jos marcajele utilizate pentru aur și bijuterii din aur:

aur 8k 333 33% aur pur
aur 10k 416 41% aur pur
aur 12k 500 50% aur pur
aur 14k 585 58% aur pur
aur 18k 750 75% aur pur
aur 22k 916 81% aur pur
aur 24k 999 99% aur pur

Cel mai des în zilele noastre se găsesc bijuterii din aur și aur de 14 K și de 18 K. Însă se găsesc pe piață și bijuterii din aur de 8K, 9 K, 10K, 12 K, 20 K, 21 K 22 K sau 24 K. Aurul de 24 K este cel mai pur și cel mai prețuit, deoarece are în compoziție 99% aur.

BSG pune preț și valoare pe bijuteriile tale, și de aceea oferă clienților posibilitatea de a amaneta și de a vinde aur și bijuterii din aur care au toate caratajele expuse mai sus.

Profită și tu acum de serviciile noastre!

bijuterii_aurBunicii noștri cunosc, cu siguranță, valoarea aurului. De regulă, bunicii oferă nepoților bijuterii din aur, fie că e vorba de un lănțișor, o pereche de cercei sau un inel, ghiul ori brățară. Oare de ce?

Ei știu că aurul a fost, și pe vremea străbunilor lor, o valoare, și că va rămâne o valoare atâta timp cât omul va trăi pe pământ. Ei cunosc faptul că în războaie, hârtiile nu mai au aceeași valoare, și aurul se transforma în „monedă” de schimb.

Spre deosebire de bani, care sunt doar o formă de schimb, pe care nu pui nici un preț în alt mod, aurul este prețuit pentru ceea ce este în sine: cel mai nobil dintre metale, rar întâlnit în natură, de o strălucire și o frumusețe deosebită, care poate fi transformat oricând în orice.

Astfel, o bijuterie din aur poate fi un accesoriu care să-ți aducă un plus de frumusețe și strălucire, dar este și o valoare incontestabilă.

Oriunde mergi în lume, dacă ți-ai pierdut portofelul și nu mai ai nici un ban, lanțul de aur de la gât te poate salva. Pentru că în orice colț al lumii aurul este valoros, și oriunde vei găsi un loc în care se cumpără aur.

Se spune că aurul este o valoare sigură într-o lume nesigură.

Dacă banii se schimbă o dată la câțiva ani, aurul rămâne același. Nu este afectat nici de timp, nici de apă, nici de aer. Aurul e veșnic. Este o filă din istoria oricărui popor. Noi știm multe despre strămoșii noștri tocmai datorită aurului. Știm că, pe lângă lucratul pământului, erau niște meșteșugari iscusiți, prelucrând aurul cu o măiestrie ieșită din comun. Știm că un astfel de popor nu putea fi „înapoiat” cum susțin unii. Aurul stă drept mărturie a faptului că dacii au fost artiști.

medalion-perlaInițial, perlele aveau valoare metafizică; perla era emblemă a forței regeneratoare și simbol al unei realități transcendentale, care se afla dincolo de sfera lumii materiale și făcea conexiunea omului cu energia universului, cu divinitatea.

Un imn din Atharva Veda (text sacru din Hinduism) proslăvește perla astfel:

„Născută din vânt, din aer, din trăsnet, din lumină, fie în puterea cochiliei zămislite în aur, perla să ne apere de teamă! (…) Tu ești unul dintre aururi (perla este unul dintre numele date aurului), tu te-ai născut din Lună. (…) Prelungește-ne viața! Oasele zeilor s-au prefăcut în perlă. Prind viață și se mișcă în sânul apelor. Te port pentru viață și vigoare, și forță, te port pentru viață lungă, viață de o sută de toamne. Perla să ne ocrotească!”

La greci, perla era emblema dragostei și a căsătoriei.

Acum, în zilele noastre, perla a păstrat, în Occident, numai valoarea de „piatră prețioasă”.

La chinezi, perla este considerată un leac datorită virtuților ei fertilizante. Autorii chinezi au relevat asemănarea dintre perla care se naște în stridie și fetus.

Atât în medicina orientală, cât și în cea occidentală, perla a jucat un rol important.

Autorul hindus Thakur analizează amănunțit proprietățile medicinale ale perlei, folosită ca tratament împotriva icterului, demenței, și care poate să-i vindece pe cei posedați de diavol. Mulți alți medici iluștri din trecut, precum Carka sau Narahari (medic din Kașmir, în secolul XIII) recomandă perle ca leac. Cel din urmă o recomandă pentru bolile de ochi, ca antidot pentru otrăvire, leac pentru tuberculoza pulmonară/ftizie, și ca sursă de forță și sănătate pentru om.

Medicina arabă atribuie perlei virtuți identice.

În China se folosea doar perla virgină, neperforată, în medicină, crezându-se că vindecă orice boală de ochi.

Toate aceste roluri pe care perla le avea în medicină se datorau, firește, importanței pe care a avut-o în trecut în religie și magie, și credinței oamenilor.

Filozoful englez Francis Bacon spune despre perlă că, dacă e în contact cu corpul uman, îi asigură acestuia longevitatea, deoarece îl conectează la izvoarele energiei, la fertilitatea universului.

 Mai apoi, s-a trecut de la toate acestea la valoarea materială a perlei, trecându-se astfel de la valoarea sacră la cea profană. Însă natura prețioasă a acestui minunat obiect nu este afectată cu nimic de această schimbare.

Bibliografie:

Eliade, Mircea, Imagini și simboluri, București, Editura Humanitas, 1994.

pietre_pretioase_semipretioaseEste adevărat că valoarea unei pietre prețioase depinde de mărimea, frumusețea și perfecțiunea de prelucrare a acesteia. Dar valoarea mai este determinată și de puritatea,  claritatea și, mai ales, lipsa de defecte ale pietrei.

În general, defectele pietrelor prețioase, sunt următoarele :

  • oglinzi sau circuri (plesnituri) datorate deficiențelor de cristalizare;
  • puncte negre sau “broșe”, care se găsesc în interiorul pietrei, vizibile mai ales la diamante. Sunt cauzate de incluziunile străine înglobate în masa pietrei încă de la formarea acesteia;
  • givrurile, defecte întâlnite mai ales la smaralde, se prezintă sub forma unor zone asemănătoare unui geam înghețat;
  • mătasea, la rubine și safire, care se manifestă sub forma unor zone mai clare decât restul pietrei.

Defecte sau nu, lucrurile nu sunt frumoase decât în măsura în care iau parte la frumusețe, iar regula de aur este că ceva, pentru a fi frumos, trebuie să placă, iar bijuteriile, cu pietre sau nu, în toate timpurile și la toate civilizațiile, au oferit omului o plăcere, o bucurie firească.

Frumusețea umană va avea întotdeauna nevoie de accesorii, de podoabe care s-o sporească, să atenueze lipsurile sau să evidențieze calităţi, iar bijuteriile sunt piesele de rezistență ale oricărei ținute.

Bibliografie:

Gridan, Teofil, Universul bijuteriilor, Editura Enciclopedicã, București, 2003.

aurO bucatã de metal galben, realã, înconjoarã lumea gândirii omenești și depãșește toate culturile și timpurile prin importanța sa.  Îi unește pe toți oamenii printr-o “convenție” tacit acceptatã, pentru cã vecinul o gãsește de valoare. Omul, privit individual, n-ar fi bãnuit cã aurul este valoros dacã nu i-ar fi spus vecinul. Și de aici certitudinea cã în fiecare loc din lume oamenii cred în importanța aurului și cã vor crede și urmașii.

Cu toate cã astãzi aprecierea valorii aurului a devenit o speculație asupra presupunerilor cum îl vor stabili guvernele preţul ( sau mai degrabã bancherii din spatele lor), valoare, de care se leagã o bunã parte a creației spirituale și artistice a omenirii.

Epopeea aurului a  început atunci când acesta nu era decât o “pietricicã” ce atrãgea cu galbenul sãu strãlucitor. Bãrbatul vroia sã strãluceascã în faţa celor din tribul sãu și mai ales în fața dușmanilor, iar femeia avea și are dorința ca atunci când este vãzutã sã-și mãreascã atracția, frumusețea, printr-o podoabã pe care n-o au toate.

Tendinței omului de a ieși în evidenţã i-a venit în întâmpinare aurul, care se prelucreazã extrem de ușor. Așa s-a prins sufletul omului în culoarea și strãlucirea aurului, iar știința actualã i-a descoperit noi calitãți, care îl fac și mai prețios, înmulțindu-i întrebuințãrile.

Sunt foarte multe lucruri de zis și scris despre aur, dar mi-a plãcut foarte mult “pledoaria” principalului personaj negativ din romanul “Goldfinger” de Ian Fleming, cel care dã și numele romanului, când îi spunea lui James Bond, în legãturã cu planurile sale de a jefui Fort Knox (locul de depozitare al trezoreriei S.U.A.): “Domnule Bond, toatã viaţa mea am fost un îndrãgostit. Un îndrãgostit de aur. Iubesc culoarea lui, strãlucirea lui, divina lui greutate. Iubesc carnea aurului, pielea lui moale, pe care m-am deprins atât de bine s-o judec dupã pipãit, încât  pot sã apreciez puritatea unui lingou cu aproximație de un carat. Și iubesc aroma caldã pe care o rãspândește atunci când îl topesc într-un sirop cu adevãrat auriu. Dar, mai presus de toate, Domnule Bond, iubesc puterea pe care aurul o dã celui ce-l posedã – magica forțã prin care poate sã dirijeze energii, sã pretindã eforturi, sã-ți îndeplineascã orice dorințã  și toanã, iar atunci când se ivește nevoia, sã cumperi trupuri, minți și chiar suflete. ”

Bibliografie:

Gridan, Teofil, Universul bijuteriilor, Editura Enciclopedicã, București, 2003.

investitie aurArgumente că preţul aurului este şi va fi într-o continuă creştere am mai dat şi în alte articole. Iată aici alte argumente în favoarea acestei afirmaţii, care confirmă faptul că aurul a fost şi va rămâne cea mai sigură valoare şi, totodată, o escaladă continuă a preţului aurului:

  • fenomenele de criză şi conflictele deschise din diferite zone ale lumii
  • agravarea tendinţelor protecţioniste odată cu încetinirea creşterii economice (protecţionismul este o politică economică a unui stat, care urmărește protejarea temporară, parțială sau totală a industriei și a agriculturii indigene, prin aplicarea unui regim vamal cu tarife ridicate la mărfurile de import, prin restricții valutare etc).
  • majorarea preţului ţiţeiului şi situaţia critică a aprovizionării cu ţiţei. Acest fapt va contribui la creşterea inflaţiei şi, în acelaşi timp, la scăderea puterii de cumpărare a banilor
  • problemele financiare ale ţărilor în curs de dezvoltare care trebuie să facă faţă unor datorii externe în continuă creştere.

Toţi aceşti factori au întărit convingerea unor cercuri largi de investitori, atât particulari, cât şi oficialităţi, că a investi în aur este o afacere profitabilă.

Bibliografie: Murgu, Nicolae; Isărescu, Mugur, Aurul, mit şi realitate, Iaşi, Editura Junimea, 1981.

Pentru ca o piatră să fie considerată prețioasă, ea trebuie să se diferențieze de celelalte minerale prin raritate, duritate și transparență. Deoarece diamantul îndeplinește aceste condiții pe deplin, el este considerat a fi regele pietrelor prețioase.

Nu se știe cu exactitate când a fost descoperit primul diamant, dar se cunoaște faptul că diamantele au fost găsite mai întâi în India. Diamantul a fost menționat în cărți pentru prima dată tot în India, de către un filozof politic indian, care a trăit prin secolul al III- lea î.Hr. Însă cartea nu a fost descoperită până în anul 1905. În acea carte se spune că se făcea comerț și tranzacții cu diamante,  acestea fiind folosite ca modalitate de plată, inclusiv a taxelor.

Forma inedită a acestui cristal, alături de transparența sa au făcut ca valoarea lui să fie mereu ridicată. Dar nu numai forma face ca diamantul să fie cel mai prețios și mai dorit dintre geme, ci și faptul că are cea mai mare duritate.

În Grecia Antică, oamenii se uitau la aceste pietre legendare, aduse din țări îndepărtate și spuneau că sunt „bucățele de stele căzute din ceruri” sau „lacrimile zeilor, care au căzut pe pământ”.

Bibliografie: Verena Pagel-Theisen, Diamond Granding ABC, 2001.

Știați că:

-aurul este cel mai maleabil și ductil metal dintre toate metalele?

-un sigur gram de aur se poate întinde pe o suprafață de un metru pătrat?

-se poate bate într-o foiță așa de subțire încât devine translucid?

-aceste foițe translucide de aur reflectă puternic lumina infraroşie și pentru aceasta se folosește la vizierele costumelor spațiale?

-izotopul de aur-198, (timp de înjumătăţire 2.7 zile), este folosit în unele tratamente pentru cancer şi pentru tratarea altor boli?

-la sfârșitul anului 2009 s-a estimat că s-au extras în total în întreaga istoria a omenirii 165.000 mii de tone de aur?

-dacă ar fi tot în stare pură și ar fi topit într-un cub, acesta ar avea latura de 20,28 metri?

-valoarea totală a aurului din lume, la un preț mediu de 1600 de dolari pe uncie, ar fi de 8800 miliarde de dolari?

De ce oare aurul întotdeauna a fost și a rămas cel mai sigur mod de economisire? Să ne gândim logic:

-atunci când în România, după revoluție, a fost acea inflație catastrofală, cei care au avut banii la C.E.C., în doi trei ani au rămas cu mai nimic. Au avut de câștigat cei care au avut banii în imobiliare și în aur!

-în perioada de creștere economică 2002-2008, atunci când foarte ușor ne puteam împrumuta (cu buletinul), cei care au investit în imobiliare, bunuri de consum, valutele principale (dolari, euro, lira sterlină), lei, după ce a venit criza în cel mai bun caz (valuta și lei) au rămas aproximativ cu aceeași bani. Dacă calculăm inflația ne dăm seama că de fapt și ei au pierdut. În schimb, cei ce au cumpărat aur sunt foarte câștigați.

-în perioada de criză 2008-2011 prețurile au scăzut dramatic în imobiliare, valutele au intrat într-o perioadă neagră de inflație, în schimb aurul aproape și-a triplat valoarea.

Raportat la cele de mai sus, azi:

Cu un imobil, cât de ușor poți să-ți iei un împrumut? (foarte dificil și insuficient)

Cu un avans în valută, cât e de rapid să-ți iei un credit? (în câteva luni și condiționat)

Cu câteva bijuterii din aur, în cât timp te poți finanța? (în cinci minute la amanet)

Toate trec, se devalorizează, doar aurul rămâne, şi valoarea lui creşte mereu…

M-am gândit mult la ce aş putea să le ofer nepoţilor mei pe lângă dragostea de bunică. :) Mi-ar place să le dau ceva… Atunci când vor privi acel lucru, să le amintească de mine…

Am luat o decizie. Am mers la amanet şi am cumpărat bijuterii cu un preţ convenabil. Am primit bon fiscal şi garanţie. Pe lângă frumuseţea lor, ele nu îşi pierd valoarea niciodată. Dimpotrivă, valoarea bijuteriilor creşte întotdeauna.

Ce părere aveţi, am facut bine? Dacă da, faceţi şi voi la fel!!!

Cu drag, bunica Anica


Caută pe site

Copyright SC BERTUS SRL. Toate drepturile rezervate