trib | BSG

ghanaRepublica Ghana este un stat din Africa de Vest. Începând din secolul al XV-lea, sunt menționate câteva formațiuni statale, dintre care cele mai puternice au fost Denchira și Ashanti. Teritoriul a intrat sub influență portugheză din secolul al XV-lea, urmând ca, în 1553, să vină și englezii. În 1874, Anglia a format o colonie, Coasta de Aur.  Subsolul Ghanei conține mari rezerve de aur, de aici și numele de Coasta de Aur, dat de coloniști, diamante, minereuri de mangan și bauxită.

Ghana este una din cele mai importante state producătoare de aur din lume. Populația locală, ashanti, nu numai că se pricepea să prelucreze aurul, dar și crea din el obiecte neobișnuite. Meșterii africani aplicau foițe subțiri de aur pe lemn sau pe os, cunoșteau tehnica filigranului, a turnării și cizelării.

Însă pe portughezii veniți în Africa, la fel ca și pe spaniolii care au invadat America, nu îi interesa aurul decât sub forma de lingouri. Doar englezii, care au supus definitiv Ashanti, alipindu-l, în 1896 de Coasta de Aur, și-au îndreptat atentia asupra variatelor obiecte si statuete de aur, cu care se înconjurau suveranii locali si apropiații lor.

„Soarele se reflecta în numeroase podoabe de aur, care străluceau din toate părțile. Regele ale cărui maniere inspirau măreție, era încoronat cu o diademă din mărgele de aur care îi cădeau pe tâmple și era împodobit cu un colier din cochilii din aur, <pinteni de cocoș>, prinși cu capetele lungi, și un ornament ce semăna cu un trandafir, desfăcut, cu petale întrețesute, care îi acoperea astfel tot pieptul; legăturile de la genunchii lui erau din aur, cataramele de pe glezne erau alcătuite din figurine de aur lucrate foarte fin, tobe mici, băncuțe, săbii, arme și păsări, adunate în ciorchini. Pe degete avea 2 cataniete de aur, din care plesnea, poruncind să se facă liniște. Cingătorile străjerilor care stăteau îndărătul scaunului său, erau aurite și acoperite cu săbioare din același metal…”, scria, uimit, solul britanic Thomas Bowdich.

Aurarii se inspirau din credințele populare și legendele locale. Mărgelele sub formă de dinți aminteau de amuletele tradiționale împotriva duhurilor rele. Săbiile ceremoniale și sceptrele erau bogat decorate cu plăci de aur cu subiecte alegorice. De exemplu, o pasăre cu tunuri însemna capacitatea conducătorului oștirilor de a disloca repede la mari distante.O figurină de aur cu tam-tam, care înfrumuseța un scaun, sublinia importanța persoanei care trona pe el. În Ghana, până în prezent, se confecționează din aur însemne ale puterii regale pentru completarea tezaurului statului.

Bibliografie: Aurul Lumii, frumuseți și celebrități, autor fragment: Andrei Botmanov, Editura Arc, Chișinău, 2005.

masca de aur africanaÎn Africa, măştile erau lucrate cu o îndemanare deosebită, dintr-o varietate de materiale, de la lemn, la cupru, fier sau chiar aur.  Ele erau folosite purtate în ceremoniile de ritual, pentru a comunica cu spiritele.

De-a lungul timpului, aproape toate ţările din Africa au produs aur. Africanii au dobândit cunostinţe despre prelucrarea metalelor din Nord-Est. Măştile turnate din aur erau folosite şi purtate doar de căpeteniile de trib.

Masca era purtată în timpul ceremoniilor dansante, iar cel ce o putra intra într-o transă profundă, comunicând cu spiritele. Se făceau ceremonii de sărbători, înainte de războaie sau la anumite iniţieri.

Africanii aveau credinţa ăa trupul defunctului revine în pamant, sufletul capătă libertatea, şi doar cea de-a treia parte componentă a omului, forţa vitală, nu îşi găseste locul şi îi deranjează pe urmaşi. Pentru liniştirea ei era menită masca, în care se scurgea forţa vitală.

Prefăcandu-se în mască şi primind un suport, forţa vitală, adică spiritul nu îi permitea morţii să pună stăpânire pe înfăţişarea mortului. Africanii, aveau acelasi comportament faţă de măşti, ca şi faţă de stramoşi – le respectau şi le venerau.

Măştile reprezentau figuri umane, şi se credea că spiritul măştii îl poseda pe cel ce o purta în timpul ceremoniei.

       În ziua de azie, meşterilor africani nu le sunt străine motivele altor popoare. Ei utilizează cu curaj în creaţiile lor, motive islamice şi creştine. Chiar şi semne originale ale epocii industriale şi-au gasit întruchiparea în arta giuvaiergiilor africani: în sec XX au apărut coliere din lame de bărbierit şi pinioane de aur.

Sursă bibliografică: Aurul Lumii, Frumuseţi şi celebrităţi, Autor fragment:Andrei Botmanov, Chişinău, Editura Arc, 2005.

sursa foto


Caută pe site

Copyright SC BERTUS SRL. Toate drepturile rezervate