templu | BSG

templul ErechteionDacă vreodată veți merge să vizitați Atena, merită să vedeți și templul Erechteion, deoarece ascunde în spate legende și mituri grecești care fascinează pe oricine.

Vechiul templu amplasat în Acropole, în Atena, Grecia, a fost construit între anii 421 – 406, fiind dedicat în aceeași măsură zeiței Atena, zeița înțelepciunii, a curajului și a inspirației, și lui Poseidon, zeul oceanelor, al cutremurelor, al mărilor și al furtunii. A fost construit de arhitectul Mnesicles, în timpul domniei lui Pericle.

Multă lume, când merge să viziteze Grecia, dă întâietate Partheonului, însă Templul Erechteion se află pe primul plan în preferințele anticilor, precum și scriitorilor greci, ca Pausanias care a scris „Descrierea Eladei”.

Între coloanele subțiri și zvelte ale Erechtionului nu erau permise sacrificii animale, ci se admiteau numai prăjituri, aduse ca ofrande zeilor. Se spune că acolo se vedea urma lăsată de tridentul lui Poseidon, atunci când acesta s-a certat cu zeița Atena pentru stăpânirea cetății. Tot aici se afla și măslinul sacru, pe care grecii l-au ars atunci când perșii au incendiat sanctuarele Acropolei și care, a doua zi ar fi dat iarăși ramuri. Aici se afla și statuia zeiței Athena, sculptată în lemn de măslin, căreia tinerele fecioare (arefore sau Canefore) îi aduceau în fiecare an un peplos (era un articol de îmbrăcăminte purtat de femei, făcut dintr-o pânză lungă, tubulară, cu marginea superioară rabatată aproximativ până la jumătatea corpului) de lemn de in, țesut de ele, și pentru care erau făcute lămpi de aur, despre care se spune că ardeau un an de zile, tot timpul cât ele țeseau, zi și noapte, lămpile arzând fără să fie alimentate cu ulei.

Numele templului vine de la eroul și conducătorul Erechtionios, a cărui naștere a rămas legendară. Se spune că Atena, zeița virgină care detesta bărbații, l-a vizitat pe semi-zeul slut și olog Hefaistos, fierarul zeilor, pentru a-i făuri niște arme. Hefaistos a vrut să o seducă în atelierul său, însă, dezgustată, zeița fecioară a fugit. Hefaistos a fugit după ea, dorind să o prindă și să o violeze, dar Atena s-a luptat cu el. În timpul luptei, „sămânța” lui a căzut pe coapsa ei, și Athena, în dezgust, s-a șters cu o resturi de lână (ἔριον, Erion), și a aruncat-o pe pământ (χθών, Chthon). Erichthonios s-a născut, astfel, din sperma care a căzut pe pământ. Athena, care a dorit să crească copilul în secret, l-a pus într-o cutie mică. A dat cutia uneia dintre cele trei fiice ale regelui de pe atunci, Cecropos, spunându-i să nu o deschidă. Dar fiicele, Herse și Aglarus nu s-au putut abține, și au deschis cutia, văzând acolo un șarpe încolăcit peste un copil. Înnebunind, ele s-au aruncat de pe Acropole.

Erechtionius a crescut, și i-a învățat pe oameni cum să pună caii să tragă la car, inventând Quadriga, pentru că era olog de picioare (carul tras de patru cai, folosit apoi la jocurile Olimpice), cum să folosească plugul și să topească argint. El a devenit regele Atenei, și a fost răsplătit de Zeus, care, după ce a murit, l-a ridicat la ceruri, pentru a deveni constelația Vizitiu sau Auriga.

Conform mitului, șarpele sacru Athena a locuit acolo, fiind alimentat cu miere și prăjituri de Canephorae, preotesele din Athena Polias. Refuzul de șarpelui să mănânce prăjituri era considerat un semn rău.

Partea de est a clădirii a fost dedicată Athenei Polias, în timp ce partea de vest a servit cultul lui Poseidon-Erechtheus.

Erechtheionul a suferit reparații extinse de-a lungul timpului: pentru prima dată în secolul I î.Hr., după arderea acestuia, catastrofal, de către generalul roman Sulla. Clădirea a fost modificată decisiv mai apoi, la începutul perioadei bizantine, când a fost transformată într-o biserică dedicată Maicii Domnului . Cu această modificare s-au pierdut multe caracteristici arhitecturale ale construcției vechi. Apoi a devenit palat și reședință a comandantului turc, și harem în perioada otomană.

În 1801, una dintre cariatide (cariaridă înseamnă „fecioară din caria” și reprezintă o statuie care susține un acoperiș) și coloana de nord a pridvorului est, împreună cu secțiunea de deasupra au fost eliminate de către Lordul Elgin , în scopul de a decora vila lui scoțiană, iar mai târziu au fost vândute la British Museum (împreună cu de frontonul și friza luate din Parthenon). Legenda ateniană spune că pe timp de noapte, celor cinci Cariatide rămase li se putea auzi plânsul după sora lor pierdută. Elgin a încercat să elimine și a doua cariatidă,  și atunci când au apărut dificultăți tehnice, el a încercat să o taie în bucăți. Statuia a fost distrusă, iar fragmentele au fost lăsate în urmă. Mai târziu a fost reconstruit templul la întâmplare, cu ciment și bare de fier. În timpul războiului de independență al Greciei, a fost bombardat și grav avariat. În 1979, cele cinci Cariatide originale au fost mutate la Muzeul Acropole și înlocuite în sit, cu replici exacte.

 Erechtheum a trecut printr-o perioadă de restaurare între anii 1977-1988, și poate fi vizitat în capitala Greciei, în Acropole, colina sacră fortificată din centrul orașului.

Bibliografie:

1. Paler, Octavian, Calomnii mitologice, București: Adevărul Holding, 2010.

2. https://en.wikipedia.org/wiki/Erechtheion

shwedagon-pagodaCa să vă facem o introducere, pagoda este un templu hindus, budist sau brahman la unele popoare din Orient, în formă de turn piramidal, compus din mai multe etaje suprapuse, care se retrag succesiv și ale căror streșini sunt întoarse în sus.

Budismul este o religie și o filozofie orientală. Ea își are originea în India în secolul al VI-lea î.Hr. și s-a răspândit într-o mare parte a Asiei Centrale și de Sud-Est. Budismul se bazează pe învățăturile lui Gautama Siddhartha, un gânditor indian care se crede că ar fi trăit între 563 î.Hr. și 483 î.Hr.

Buddha este un titlu folosit în budism pentru toți cei care și-au împlinit potențialul de dezvoltare personală, descoperindu-și luminarea , dar cel mai mult e folosit pentru a se referi la Siddhartha Gautama, fondatorul budismului.

În partea de sud – est a Asiei există un centru local al lumii: colina Singuttara. Conform tradiţiei budiste, la sfârşitul lumii care a precedat-o pe aceasta, pe colină au înflorit cinci lotuşi. Din flori s-au înălţat cinci păsări înveşmântate în odăjdii sfinte de culoare galbenă, care au vestit venirea a cinci Buddha. Cel de al patrulea, Buddha Gautama, dupa ce a atins starea de iluminare, a întâlnit doi negustori birmanezi, cărora le-a dăruit 8 fire de păr, ca amintire. Împreună cu relicvele rămase de la cei trei Buddha precedenti (toiagul , cupa şi un petic de haină), firele de păr au fost puse în altar şi acoperite cu o placă de aur. Mai târziu, deasupra plăcii au fost construite, una peste alta, cateva pagode.

În secolul al VI-lea î.Hr. , în Singuttara a apărut cel mai mare edificiu din Asia – Pagoda Shwedagon.

Pagoda a fost acoperită cu o foiţă de aur curat, dimensiunile acesteia fiind colosale: înălţimea stupei centrale este de 99 m, iar perimetrul de 500 m (stupa este un monument religios indian destinat comemorării sau păstrării relicvelor unei căpetenii budiste).

Ca formă, stupa seamănă cu o cupă răsturnată, asemeni celei pentru milă, cu care umbla Buddha. Ea este încununată de un vârf care, îngustându-se, formează o formă asemănătoare umbrelei. De “umbrelă” atârnă clopoţei de aur şi argint. Deasupra ei se înalţă o giruetă (dispozitiv pentru indicarea direcției și intensității vântului, fiind compus dintr-un cadran circular gradat, pe care se mișcă indicatorul punctelor cardinale și o plăcuță de metal care capătă o anumită înclinare față de verticală sub acțiunea vântului, indicându-i intensitatea). Girueta este bătută în nestemate, cu un glob de aur, împodobit cu 1100 briliante. Masa celui mai mare dintre ele, cel din vârf , este egală cu 76 karate.

În jurul bazei pagodei sunt opt stâlpi planetari, care reprezintă cele opt zile ale săptămânii (în astrologia birmaneză, săptămâna are opt zile, ziua de miercuri fiin împărţită în două). Fiecare stâlp este asociat unei zile sau unei planete. Există ritualul ca persoanele care vin aici să lase ofrande de flori sau să lipească foiţe de aur pe stâlpul care coincide cu ziua din săptămână în care s-a născut.

Aici, la Shwedagon se adună pelerini şi călugări birmanezi care se roagă şi meditează. Este un monument care ar impresiona pe oricine, fiind considerat una din marile minuni ale lumii.

Bibliografie:

Nina Budanova, Aurul Lumii,  editura Arc, Chişinău, 2005.


Caută pe site

Copyright SC BERTUS SRL. Toate drepturile rezervate