tehnologie | BSG

pietre_sinteticeDe sute de ani, oamenii au încercat să creeze cristale sintetice, după modelul celor găsite în natură, în scoarța terestră.

Putem face deosebirea dintre un cristal natural și unul sintetic, privind mai atent și observând că, pe când cele naturale au în ele corpuri străine, cristale din alte minerale etc. denumite „defecte”, cristalele sintetice sunt perfecte.

Cristalele create de oamenii de știință iau întotdeauna forma și dimensiunea dorită, fiind utilizate adesea în tehnologia de azi, mergând, am putea spune, mână în mână cu tehnologia.

Se fabrică rubine și smaralde, safire și multe alte cristale.

 Multe smaralde sunt produse prin tehnica fuziunii fondanților. O pudră alcătuită din particule de smarald se încălzește într-un creuzet împreună cu o substanță solidă, pe nume „fondant”. El se topește, și amestecul este lăsat să se răcească, formând cristale. Aceste cristale cresc, și, în câteva luni se formează smaraldul.

Mai este și tehnica fuziunii la flacără, cu ajutorul căreia se fabrică spinelul, rutilul și corindonul. Pulberile se încălzesc până când se unesc în stropi de lichid care picură pe un suport. Îndepărtând, treptat, suportul de flacără, se formează un singur cristal sau „bulă”.

Se mai produce artificial și siliciul, deoarece în natură nu se găsesc zăcăminte de siliciu pur.Siliciul e folosit adesea în tehnologie, la cipuri formate din plăcuțe tăiate din cristale sintetice de siliciu pur. Plăcuțele au circuite electronice, câte unul pentru fiecare cip.Siliciul e folosit și la cardurile de credit.

Rubinul sintetic e folosit la unele lasere.

Tehnicile de producere a cristalelor se perfecționează de la o zi la alta, putând spune că progresele viitoare în electronică depind de acestea.

Bibliografie: R.F. Symes, R.R. Harding, Cristale şi pietre preţioase, editura Enciclopedii vizuale,  2005.

amanet-02-250Cererea de aur poate fi împărțită în mai multe sectoare:

  • bijuterii – acest sector este  cel mai mare, cuprinzând aproape jumătate din cererea mondială de aur;
  • stocare de aur a autorităților guvernamentale, care merge mână în mână cu cererea particularilor pentru tezaurizare. Multă lume investeşte în aur pentru păstrarea într-o formă mai sigură a economiilor bănești, sau, pur şi simplu, din pasiune pentru aur;
  • tehnologie – cererea de aur în acest sector e din ce în ce mai mare; aurul e utilizat în electronică, în medicină, telecomunicații, tehnică de calcul etc.
  • achizițiile băncilor centrale – cererea băncilor centrale a crescut odată cu începerea crizei financiare.

Cele mai mari cereri se înregistrează în Europa, în Orientul Mijlociu, şi, mai nou, China.

Urmărind tendința istorică, se poate afirma că atractivitatea aurului a început să fie determinată tot mai mult de utilizarea practică şi mai puţin de pasiunea mistică de a-l poseda. Însă, s-a constatat că şi pasiunea pentru aur a crescut în perioadele de conflict, tensiune şi incertitudine sau criză economică.

 

 


Caută pe site

Copyright SC BERTUS SRL. Toate drepturile rezervate