tablite | BSG

tablitele-de-le-tartariaDacă într-un articol mai vechi am vorbit despre faptul că strămoșii noștri au fost printre primii din lume care au cunoscut prelucrarea aurului, iată că există dovezi și pentru faptul că pe aceste meleaguri au trăit primii oameni care au cunoscut scrierea. Dovezile sunt cele trei tăblițe de la Tărtăria, descoperite în anul 1961 de echipa condusă de cercetătorul Nicolae Vlassa. Tărtăria este o localitate situată în județul Alba, între Alba Iulia și Orăștie.

Poate că ați mai auzit de aceste tăblițe, despre care străinii scriu mai mult decât noi. Sunt de o importanță deosebită, deoarece, după metodele moderne de investigare, acestea datează din anul 5 000 î.Hr, fiind cea mai veche scriere din lume. Totuși, tăblițele au fost datate indirect, căci din cauza conținutului prea mic de carbon din cauza unui tratament termic de coacere în cuptor, nu mai pot fi datate niciodată cu radiocarbon. Până la tăblițele de la Tărtăria, cea mai veche scriere era considerată cea sumeriană și cea egipteană, Harappa, care datează din anii 3 500 – 3 200 î. Hr. Iată că strămoșii noștri cunoșteau arta scrierii cu 1500 de ani înaintea altora. Această descoperire schimbă întreaga istorie, dacă datele presupuse sunt reale.

Cele 3 celebre tăblițe sunt din lut. Două dintre ele sunt găurite și sunt acoperite cu semne, iar pe a treia sunt niște pictograme: un animal despre care se crede că e capră, unul vegetal și unul neclar.

Unii oameni de știință susțin că, de fapt, scrierea de pe tăblițe, care se aseamănă cu cea sumeriană, ar aparține sumerienilor, nu strămoșilor noștri. Numai că îi contrazice faptul că tăblițele au fost descoperite la noi, pe teritoriul nostru, și acolo, unde trăiau sumerienii, nu a fost descoperită nici o scriere mai veche decât cea de pe tăblițe. Așadar, faptele spun că s-ar putea ca sumerienii să fi învățat scrierea de la strămoșii noștri, nu invers.

 După doi ani de pauză, deoarece nu au fost fonduri, anul acesta s-au reluat săpăturile în situl Tărtăria, pe o suprafață de 2,5 hectare.

tablita-SinaiaSe știe că la sfârșitul secolului al XIX – lea, cu ocazia unor lucrări de captare a pârâielor Peleș și Sf. Ana pentru a aproviziona cu apă Mănăstirea Sinaia, au fost descoperite un set de tăblițe din aur și plumb, 240 sau 540  (părerile sunt împărțite) la număr, cu un scris misterios, în relief.

Pe lângă tăblițele de aur, au mai fost găsite monede dacice, de tip Maia și Sarmis. Unii spun că toate au fost luate, tacit, de  Carol I, principe de Hohenzollern-Sigmaringen. El le-a topit, și cu aurul a finalizat o bună parte din castelul Peleș. În locul aurului, a folosit plumb și a făcut alte tăblițe, pe care a copiat scrisul de pe cele de aur.

Un singur jurnalist, pe nume Dumitru Manolache a avut curajul să investigheze în profunzime cazul tezaurului de la Sinaia. El a mers pe la toți oamenii care au avut legătură cu acele tăblițe, și a adunat mărturii scrise, reușind, astfel, să descopere adevărul, sau o parte din adevăr.

Pe tăblițele de aur au fost șase inscripții, dintre care cinci – alfabetice, susțin unii.

Pe când sumerienii, despre care se spune că au inventat scrierea, scriau pe tăblițe de lut, geto-dacii scriau pe tăblițe de aur.

În ziua de azi nu se depune nici un efort pentru a se descifra scrisul și pentru a se studia tăblițele. Oare se încearcă să se ascundă ceva? Oare strămoșii noștri au fost primii care au cunoscut arta scrisului? Pentru că în arta prelucrării aurului au fost, într-adevăr, primii. Dovada este la Muzeul Național de Istorie din București, la secțiunea Tezaur.

Plăcuțele dacice se află acum în subsolurile Muzeului de Arheologie din București, și sunt o adevărată comoară istorică, nebăgată în seamă, care ne prezintă istoria Daciei.

Mai multe informații găsiți în cartea scrisă de Dumitru Manolache:

Tezaurul dacic de la Sinaia – legendă sau adevăr ocultat?, Editura Dacica, 2006.

 


Caută pe site

Copyright SC BERTUS SRL. Toate drepturile rezervate