sasar | BSG

mina_baia_mareSe știe că cele mai însemnate regiuni în care se găsește aur sunt regiunea auriferă Baia Mare și poligonul aurifer al Munților Apuseni.

Regiunea auriferă Baia Mare este situată în partea sudică a Munților Gutâi, la nord de Munții Lăpușului, și cuprinde la est Munții Țibleș până la Munții Rodnei.

Aici se află grupurile miniere: Ilba, Băița, Valea Borcutului, Săsar, Baia Mare, Roata, Oanța, Băiuț, Totoș, grupul Șuior și Suzana.

Munții din zona Băii Mari fac parte din lanțul vulcanic Harghita-Călimani-Gutâi-Vihorlat. Această unitate, ca manifestare  vulcanică este considerată cea mai importantă din Europa, vulcanismul munților Oaș-Gutâi ocupând o zonă de 70 km lungime și o lățime de aproximativ 40 km.

Zăcămintele metalifere din regiunea Baia Mare se înșiruie între Ilba și Botiza, pe o zonă care are o lungime de 60 km și o lățime de aproximativ 12 km.

În regiunea Baia Mare, zăcămintele e împart în mai multe categorii, principalele tipuri fiind zăcăminte de sulfuri polimetalice și zăcăminte de aur nativ. În filoanele din prima categorie predomină plumbul și zincul, și li se asociază cuprul, argintul și aurul.

Zăcămintele aurifere sunt situate în partea centrală a zonei mineralizate, de aici făcând parte filoanele de la Băița, Săsar, Valea Roșie, Dealul Crucii și Șuior.

Prezența calcedoniei în minele de la Săsar, dar și texturile cloromorfe atestă prezența filoanelor cu mineralizații aurifere.

Băiuț, Nistru, Ilba, Turda, Baia Sprie, Herja, Cavnic și Văratic sunt principalele zăcăminte de sulfuri polimetalice.

La Săsar, prin lucrări miniere sistematice s-a pus în evidență zăcământul care s-a exploatat la o adâncime de 300 m. Aurul este mărunt cristalizat  și e inclus în cuarțblendă, calcopirită, pirită, sulfosăruri și uneori în galenă.

În mina Valea Roșie, mineralizația este formată din pirită, calcopirită, blendă, ștefanit, pirargirit și tetraedrit în gangă de cuarț.

Momentan, toate minele din zona Baia Mare sunt închise.

După secolul XVII, nobilimea, sărăcită în nenumăratele războaie care se ţineau lanţ, nu mai ştiau ce să facă să-şi umple din nou visteriile golite. Atunci au apărut o serie de şarlatani care susţineau că puteu face aur din orice metal. Ei se intitulau „alchimişti”, dar nu trebuie confundaţi cu acei oameni care au adus un aport omenirii, făcând posibilă naşterea chimiei.

Cu toate că importanța minelor de aur din Europa a trecut pe planul al doilea odată cu descoperirea minelor din America, totuși, în Transilvania, la mina Săsarului, cum era denumit pe atunci orașul minier de mai târziu Baia Mare, după ce s-au epuizat zăcămintele de la suprafață, prin anul 1510, au început primele exploatări de adâncime și s-a alcătuit prima breaslă de mineri.

Într-adevăr, în trecut, orașul Baia Mare se numea Rivulus Dominarum (Râul Doamnelor), dar nu pentru că doamnele dețineau râul Săsar, ci pentru că își spălau hainele în albia acestui râu. În acea vreme, Săsarul era unul dintre cele mai curate cursuri de apă din Maramureş. În engleză, numele Băii Mari se traduce Big Mine sau Great Mine.

În timpul ocupației turcești, în 1567, aceste exploatări au fost inundate. Abia peste două sute de ani, în 1765, se reia exploatarea minereurilor bogate în plumb, aur și argint din regiunea Baia Mare. Tot atunci se ridică prima topitorie de aur din Transilvania, la Rodna Veche.

În Rusia, prin anul 1745, a avut loc descoperirea lui Erofei Marcov, a zăcământului aurifer sedimentar de la Berezovka, din munții Ural.

În 1814 a început să funcționeze în apropiere de galerii , prima exploatare din aluviuni, tot în Rusia. Iar când, în anul 1837 a fost găsit în partea de sud a Uralului un bulgăre de aur nativ, cântărind 36 de kilograme, a început „nebunia aurului”, care i-a cuprins pe mulți aventurieri și străini.

Au fost descoperite nisipuri aurifere în afluenții Amurului și Lenei, Rusia începând să ocupe primul loc în extracția auriferă. Inovatorii ruși au fost cei care au construit primele mașinării pentru extragerea aurului aluvionar.


Caută pe site

Copyright SC BERTUS SRL. Toate drepturile rezervate