Romania | BSG

sareaSarea a fost și este o adevărată binecuvântare pentru om. Cu ajutorul sării, strămoșii noștri au putut să conserve mâncarea pentru a avea hrană în timpul iernii. De-a lungul istoriei s-au dus multe războaie pentru cucerirea unor teritorii bogate în sare.

În România, sarea este prezentă pretutindeni. Străbătând țara noastră de la Dunăre și până sub poalele Carpaților, e greu să nu dai de o localitate, munte, lac sau izvor care să nu amintească, prin numele său (Sărata, Sărățel, Ocna – Sibiului, Slatina, Ocna Șugătag etc.), de alimentul prezent pe orice masă – sarea.

Pe teritoriul țării noastre, sarea, o bogăție neprețuită, a început să fie exploatată în vechea Dacie, cu mult înainte de cucerirea romană. Aici, sciții făceau comerț cu sare și cu pește sărat, comerț care mai târziu a fost preluat de greci. Tracii transportau sarea de aici în Peninsula Balcanică.

Sarea a fost un factor economic foarte important în viața poporului nostru. Ea este amintită printre obligațiile pe care le aveam în cadrul tributului plătit imperiului otoman, dar și în tratate și schimburi comerciale. Sarea era foarte prețuită, cum era și aurul. Există multe scrieri care atestă acest fapt. Istoricul F.I.Sulzer , în secolul XVIII, vorbește despre salinele din Muntenia, despre „Râmnic, numit sărat”, Slănic, salina Ocna – Mare, Teleagasau salina părăsită de la Băicoi, spunând că „Muntenia încă nu trage nici un folos din toate aceste izvoare și munți de sare.”

„Drumurile sării”; astfel erau denumite traseele pe care se transporta sarea țării peste hotare. Însă populația, oamenii săraci trebuiau să-și procure puțina sare care le trebuia năvălind asupra ocnelor domnești, cu furci și topoare, deoarece drumurile sării nu mergeau spre bordeiele lor sărăcăcioase, și nici veniturile din comerțul cu sare nu mergea către populație, ci în buzunarele domnitorilor și ale comercianților.

Țara noastră este pardosită cu sare. Carpații formează, practic, un brâu de sare. În Transilvania, zăcămintele de sare, cunoscute și exploatate încă de pe vremea romanilor, marchează  o linie dreaptă la nord și la sud – Ocna Șugătag – Ocna- Dej, salinele de la Turda, Ocna-Mureș și Ocna-Sibiului, pentru ca în partea estică șă apară salinele de la Praid și Sovata.

Trecând munții, în zona subcarpatică avem salinele: Ocnele Mari, Slănic-Prahova, Târgu Ocna, și Cacica, unde se află un masiv de sare.

În alte țări, minerii lucrau din greu să sape un puț de sare. În Germania, au săpat la 225 m adâncime ca să dea de puțină sare. Însă au fost dezamăgiți, deoarece nu putea fi folosită în alimentație. Era doar un „noroi sărat”, folosit, mai apoi pe post de îngrășăminte minerale în agricultuă, sub denumirea de „îngrășăminte cu potasiu”.

Țara noastră are nenumărate și neprețuite bogății, de care trebuie să fim conștienți și să le valorificăm.

Bibliografie: Ana Pîrșcoveanu – Apostolide, Sarea, noua strălucire a unei bogății străvechi, București, editura Științifică, 1963.

Prima lege monetară a României moderne a fost promulgată la 23 aprilie 1867, şi atunci s-a adoptat, ca unitate monetară naţională – leul. Până atunci nu exista cu adevărat un sistem monetar. Înainte de asta, Alexndru Ioan Cuza a încercat să facă o monedă naţională, numită „român” sau „romanat”, un „român” având 5 grame şi fiind din argint. Nu a reuşit însă, din cauza piedicilor puse de Imperiul Otoman, care nu a acceptat ca un stat vasal să aibă monedă naţională.

Dar de unde vine denumirea de „leu”?

Până în secolul XVII, inclusiv, pe teritoriul principatelor circulau multe monede străine, iar leul era o unitate de cont, şi cu ajutorul ei se aduceau la acelaşi numitor celelalte monede străine. Leul era o fostă monedă olandeză de argint, numită talerul – leu, sau Lowenthaler, care avea imprimat pe revers un leu ridicat în două labe. Această monedă avea o largă circulaţie pe teritoriul ţării noastre, datorită comerţului dintre Imperiul Otoman şi Vestul Europei. Din secolul XIII, talerul – leu a dispărut din circulaţie. Prin stabilirea leului ca unitate monetară, în 1867, nu s-a făcut altceva decât să se recunoască vasta utilizare a acestei monede pe teritoriul ţării noastre.

Leul este subdivizat în 100 de bani.

Prin acea lege din 1867 s-a introdus, practic, bimetalismul aur – argint. Unitatea monetară era leul de argint de 5 grame. S-a bătut apoi: moneda de argint de 2 lei, de 1 leu şi de 0, 50 de bani. S-au mai bătut monede de aur de 5, de 10 şi de 20 lei, şi monede de cupru de 1, de 2, de 5 şi de 10 bani.

Bibliografie: Murgu, Nicolae; Isărescu, Mugur, Aurul, mit şi realitate, Iaşi, Editura Junimea, 1981.

harta_româniei_1 decembrieZiua de 1 Decembrie e cea în care noi, românii, suntem cu sufletul mai aproape de ţara în care ne-am născut şi am crescut, mai aproape de patria noastră.

Dacă vă uitaţi pe harta alăturată, puteţi vedea cât de bogaţi suntem: avem munţi semeţi, dealuri şi câmpii roditoare, avem ape care străbat România de-a lungul şi de-a latul, ca nişte panglici albastre, și avem și ieșire la mare.

Dar, cum spun nişte versuri cunoscute, „Munţii noştri aur poartă / noi cerşim din poartă-n poartă”.  Şi, într-adevăr, avem în ţară două zone: Baia Mare şi Munţii Metaliferi (cu Roşia Montană), în care există aur care, la fel ca în urmă cu multe secole, este râvnit de mulţi. Aici, pe teritoriul vechii Dacii, care, cucerită de romani pentru aurul ei (numai tezaurul lui Decebal avea 150.000 de kg de aur), a salvat Imperiul Roman de la pieire, încă mai este aur care, dacă ar fi exploatat în folosul nostru, al românilor, nu am mai fi nevoiţi să plecăm să muncim la străini. Avem argint, cupru, zinc, plumb, avem petrol pe care îl folosesc alţii şi multe alte bogăţii . Sunt dovezi că strămoşii noştri au fost primii în lume care au prelucrat aur.

Dumnezeu ne-a dat atâtea bogăţii pentru că ne iubeşte. Se ştie că suntem un popor blând şi primitor (poate prea primitor), ne place să iubim, să râdem, să cântăm, să dansăm şi ne place viaţa. De asta ne iubeşte Dumnezeu. Dar, tot un proverb din popor spune: „Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă şi-n traistă”. De aceea, noi trebuie să ne bucurăm de patria în care Dumnezeu ne-a trimis să ne naştem. Ar trebui să ne deşteptăm şi să ne uităm în jur, să vedem oamenii minunaţi de lângă noi şi, împreună, să facem ce e mai bine pentru ţara noastră. Fiecare din noi suntem o mică Românie. Unindu-ne, puterea noastră va creşte, la fel ca mândria de a fi român.

La mulţi ani, România! La mulţi ani, române!

Se spune despre noi, daco – romanii, că suntem „coloana vertebrală a istoriei lumii contemporane”. Aurul este cel care, de multe ori a scris istoria.

Pe pământul Daciei, care a fost unul dintre cele mai bogate în aur, au fost descoperite bijuterii din acest metal nobil, datând chiar din mileniul IV și V î. Hr. Inele,  brăţări, broşe, catarame, sau pandantive erau confecţionate cu măiestrie de către meşteşugarii pricepuţi care trăiau pe teritoriul ţării noastre în urmă cu mii de ani.

Credinţa monoteistă, într-un singur zeu, Zalmoxis, este cea mai apropiată de credinţa din zilele noastre. Numele de Zalmoxis, se presupune că ar veni de la „za”, cu pluralul „zale”, adică verigă, forma cel mai des întâlnită la bijuteriile descoperite pe acest teritoriu. Aşadar, cercul, ca şi spirala, simboluri ale infinitului, erau utilizate cel mai des în confecţionarea bijuteriilor.

Atelierele meşteşugarilor daci erau utilate cu mici ciocănaşe, nicovale, dălţi şi pile.

Orfevrăria – arta, meşteşugul confecţionării obiectelor fine, lucrate în aur şi argint, era practicată la noi încă din eneolitic (epoca de tranziţie de la neolitic la epoca bronzului, caracterizată prin întrebuinţarea uneltelor de aramă curată).

Eneoliticul este delimitat cronologic între anii 5.300/4.800 şi 3.500/3.050 î.Hr. în spaţiul carpato-dunărean-pontic. Pe teritoriul ţării noastre au fost descoperite obiecte din aur care datează din mileniul V, î. Hr. Se remarcă între aceste piese pandantivul în formă antropomorfă (antropomorf – obiect de artă sau reprezentare decorativă cu formă de ființă omenească), descoperit în judeţul Neamţ, la Traian şi piesa în formă de coarne de la Gumelniţa, judeţul Călăraşi. Gândiţi-vă că aceste obiecte şi multe altele pe care le puteţi admira la Muzeul Naţional de Istorie, în Bucureşti, au fost lucrate cu măiestrie de meşteşugari pricepuţi, stămoşi de-ai noştri, în urmă cu mai bine de 7000 de ani, atunci când la alte civilizaţii abia începea metalurgia aramei, cu forme simple de turnare.

La noi în ţară, exceptând unele concentraţii aurifere de mai mică importanţă, care, în bună parte au fost  exploatate, se remarcă două regiuni aurifere importante: regiunea Baia Mare şi regiunea Munţilor  Metaliferi.

În sudul Munţilor Apuseni, între văile Mureşului, ale Crişului Alb şi Arieşului, se află Muntii Metaliferi, cu vestitul poligon aurifer delimitat de localităţile Caraci, Baia de Arieş, Zlatna şi Sacarâmb, pe o suprafaţă de 2500 km pătraţi.

Pe acest teritoriu se găseşte una din cele mai importat zone auro-argentifere, cuprifere, plumbo-zincifere de la noi din ţară şi chiar si din Europa (de exemplu, Roşia Montană).

Poligonul aurifer al munţilor Apuseni este cea mai veche şi mai renumită regiune auriferă din Europa.

Principalele zăcăminte auro-argentifere din muntii Metaliferi  se află în:

  • grupul minier Brad (Muşariu, Brădisor-Barza, Valea Morii, Curachi-Harţagani,Caraciu)
  • grupul minier Băita-Troiţa-Măgura ( Băiţa Crăciuneti, Troiţa-Trestia-Topliţa—Măgura)
  • grupul minier Sacarâmb -Handol
  • grupul minier Zlatna (Stanija, Almaş, Hanes, Breaza)
  • grupul minier Bucium (Rodu-Frasin, Vulcoi-Corabia, Botes)
  • grupul minier Roşia Montană şi Baia de Arieş.

România ar putea deveni primul producător de aur din Europa, depăşind astfel primele 2 ţări din top: Finlanda si Suedia, dacă mina aurifera de la Roşia Montană ar primi avizele necesare pentru exploatare. Daca ţinem cont de faptul că Finlanda şi Suedia produc în jur de 11-12 tone de aur pe an, România ar putea produce 13 tone anuale, devenind astfel cea mai mare producatoare de aur din Europa.

 sursa foto

regina_mariaNu strică să ne reamintim puţin din istoria ţării noastre, mai ales că sunt evenimente atât de importante, pe care oricine ar trebui să le cunoască.

După moartea Regelui Carol I, în septembrie 1914, tronul României a fost moştenit de către Ferdinand (născut şi crescut în Germania), fiul fratelui mai mare al lui Carol I. Ferdinand,  în numai 13 ani de domnie, dintr-un „necunoscut”,  avea să devină un mare Rege, supranumit fie „Întregitorul”, fie „Loialul” pentru felul în care şi-a dedicat viaţa patriei sale.

Ferdinand s-a căsătorit, pe data de 10 ianuarie 1893, cu Maria de Edinborough, din Familia Regală a Angliei. Împreună au avut 6 copii, cel mai mare, botezat Carol, urmând să devină Regele Carol al II-lea.

Sarcina de a decide soarta României în primul război mondial i-a revenit tocmai Regelui Ferdinand. În timpul războilului mondial, Regele Ferdinand a luat o hotarare dramatică: intrarea României în război împotriva ţării sale natale, Germania.  Deşi familia sa din Germania l-a renegat, la Castelul Hohenzollernilor arborându-se steagul de doliu, Ferdinand nu şi-a pierdut sperantele. Astfel, el a refuzat sa ratifice pacea separată intre Puterile Centrale şi Romania.

Regele Ferdinand, împreună cu Regina Maria, supranumită „Mama răniţilor” şi-au sacrificat liniştea, sănătatea şi confortul şi s-au pus întru totul în slujba ţării şi a poporului.

În cele din urmă, situaţia s-a schimbat în cursul anului 1918, când s-a născut  România Mare. Ferdinand s-a întors triumfal la Bucureşti, în fruntea armatei sale, trecând pe sub arcul de triumf, întâmpiant de populaţia entuziastă.

Printre obiectele de valoare legate de Regele Ferdinand şi Regina Maria pot fi menţionate: sceptrul Regelui, coroana Reginei Maria, o brăţară de aur şi o broşă din platină, tunica şi revolverul Regelui Ferdinand, costumul de soră de caritate purtat de regină pe front, casca de campanie şi tunica Ecaterinei Teodoroiu şi multe altele.

Coroana Reginei Maria a fost comandată de Parlamentul României pentru ceremonia încoronării de la Alba Iulia, din 15 octombrie 1922. Ea a fost realizată la Paris de către Casa de bijuterii Falize, fiind din aur masiv din Transilvania. Pe ea sunt montate pietre preţioase: rubine şi smaralde şi pietre semipreţioase: ametiste,  turcoaze şi opale.

Pe atunci, Regatul României era un stat respectat în Balcani şi în Europa. Monarhia şi deviza erau: „Nihil sine Deo:” adică: „Nimic fără Dumnezeu.”

Se poate trage o singură concluzie: cu conducători care au credinţă în Dumnezeu şi care îşi sacrifică totul pentru ţara şi poporul pe care îl slujesc, putem fi respectaţi din nou. Conducătorii sunt în slujba poporului, nu poporul îi slujeşte pe conducători.

Pe data de 25 februarie 2012 s-au împlinit 18 ani de când suntem alături de clienții noștri. Totul a început în Baia Mare, în partea aceasta de poveste a țării, unde o echipă de tineri a avut curajul să muncească cu sârg în folosul clientului și care și-a propus să ofere cele mai bune servicii  de amanet din România. Deși afacerea în sine era privită și este percepută de către cea mai mare parte a oamenilor ca și ceva negativ, noi am avut curajul și am reușit să schimbăm prin seriozitate, devotament şi generozitate față de client, imaginea amanetului. Clienții noștri sunt cei care ne motivează, prin mulțumirea lor, să mergem mai departe și să ne perfecționăm calitatea serviciului.

La noi, bijuteriile tale din aur au cu adevărat cea mai mare valoare, iar tu, ca și client, ești cu adevărat important atunci când dorești să îți iei bani împrumut. Tot la noi, de atâția ani, găsești bijuterii ieftine deosebite din aur, cu garanție, cu bon fiscal, cu certitudinea că pretențiile tale sunt satisfăcute.

Dacă dorești să ne trimiți un gând cu ocazia împlinirii a 18 ani alături de tine, te rog să o faci dragă client BSG!  Vom premia cele mai frumoase și mai sincere gânduri. Vă mulțumim în continuare că vă putem fi de folos!

În imaginile de mai jos prezentăm premiile pe care le vom oferi celor mai frumoase gânduri pe care le veți transmite ca și comentarii la acest articol. Pentru a intra în posesia unuia dintre cele 7 premii oferite cu ocazia majoratului BSG Amanet, trebuie să postați un comentariu la acest articol: https://www.amanet.ro/blog/bsg-amanet-implineste-18-ani, să distribuiți (share) pe Facebook acest articol: https://www.amanet.ro/blog/bsg-amanet-implineste-18-ani la minim 18 prieteni și să dați Like la pagina de Facebook: https://www.facebook.com/pages/BSG/211496045568633 . Data până la care vă puteți înscrie este 31 Martie 2012, iar câștigătorii vor fi afișați pe data de 10 Aprilie 2012. Mult succes!

 

Premiul I – Colier de damă din aur de 14K, în valoare de 2913,12 lei

Premiul II – Brățară de damă din aur de 14K bătută cu pietre semiprețioase, în valoare de 2227,68 lei

Premiul III – Lănțișor din aur de 14k în valoare de 1177,76 lei

Premiul IV – Un inel din aur de 14k bătut cu frumoase pietre de zircon, în valoare de 489,60 lei

Premiul V – O pereche superbă de cercei din aur de 14K cu piatră din zircon, în valoare de 352,24 lei

Premiul VI - Un inel din aur de 14k cu turmalină, în valoare de 349,52 lei

Premiul VII – Un inel din aur de 14K cu ametist, în valoare de 348,16 lei

Alte detalii despre regulamentul acestui concurs aveți aici: Regulament concurs „BSG Amanet – 18 ani”

Astăzi e o zi deosebită pentru toţi românii de pretutindeni. E ziua în care, acum 93 de ani, la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia şi în toată ţara, românii au fost mai uniţi ca niciodată, iar bucuria pe care au simţit-o atunci în suflete se păstrează şi acum.

Avem mii de motive să ne iubim țara și compatrioții. Am avut șansa de a ne naște într-una dintre cele mai frumoase regiuni ale lumii, alături de cei mai primitori oameni, iar limba pe care o vorbim e „dulce și frumoasă”.

La fel cum fiecare copil spune că mama lui e cea mai frumoasă, așa ne vedem și noi patria-mamă. Avem o istorie de mii de ani, avem tradiții și obiceiuri pentru care trebuie să ne luptăm pentru a le păstra și avem puterea de a face ca țara noastră să iasă din cenușă și să strălucească, chiar dacă e în al 12- lea ceas. Trebuie doar să deschidem ochii și să vedem ce avem în jurul nostru.

Aşa că, dragi români, fie ca această zi să vă aducă în suflete lumină, înțelepciune și iubire. La mulți ani, România!

 

 

inel-cu-diamant1Inelul cu diamant a apărut consemnat în istorie încă de pe vremea romanilor. Se spunea că diamantul are puteri supranaturale care risipesc temerile, îi alungă coșmarurile și duhurile rele. Cufundat în orice băutură neutraliza otrăvurile.  Mai târziu, medievalii au preluat aceste credințe și au spus că dacă purtăm pe mâna stângă inel cu diamant, ne va aduce noroc și bunăstare. Familia Di Medici a numit diamantul „piatra iubirii” – dio-amanto. :)

Primul inel cu diamant din istorie este atestat în anul 1477 la logodna dintre Maximilian I, arhiduce al Austriei și Maria de Burgundia. A fost promovat în epoca modernă de către compania De Beers, cei care comercializau o mare parte din diamantele extrase în Africa de Sud.

Azi, în SUA, majoritatea bărbaților tineri  economisesc primii bani câștigați pentru a putea cumpăra un inel de logodnă cu diamant. Fără inelul cu diamant n-au nici o izbândă să-și ceară iubita în căsătorie, deoarece mai mult ca sigur ar primi un refuz. Posibilitatea cumpărării acestui inel dovedește capacitatea bărbatului de a-și putea întreține familia pe viitor (un astfel de inel de logodnă costă de la 2500 de dolari în sus).

În România este mai simplu, nu?

Pe teritoriul actual al României au fost descoperite dovezi ale prelucrării aurului începând cu mileniul V î.d.C. Erau în general obiecte de podoabă și piese de ritual prelucrate prin ciocănire, din foiță de aur. Mai târziu, în mileniul II î.d.C. se remarcă foarte multe podoabe descoperite în tezaurele de la Perșinari, Poarta Albă, Hinova, Sacoșu Mare etc. Podoabele dacice descoperite au o valoare inestimabilă nu numai datorită aurului din compoziția lor ci mai ales datorită meșteșugului cu care au fost făurite. Dacii au ridicat prelucrarea aurului la nivel de artă, realizând poate cele mai frumoase podoabe descoperite în lumea antică. În poză este tezaurul de la Hinova, unde mie mi-au atras atenția spiralele cu forma coloanei infinitului a lui Brâncuși.


Copyright SC BERTUS SRL. Toate drepturile rezervate