Religie | BSG

pastele hristosSăptămâna aceasta, pe 31 martie, catolicii din întreaga lume vor sărbători Învierea Domnului, una din cele mai importante sărbători religioase din an.

Ortodocşii vor sărbători Paştele abia peste mai bine de o lună, pe 5 mai. De regulă, diferenţa dintre Paşte, la catolici şi ortodocşi este mai mică, şi arareori cade în aceeaşi zi. Iată de ce data sărbătoririi Învierii este variabilă, şi nu este în acelaşi timp: în anul 1054 s-a produs Marea Schismă a Bisericii Creştine. Biserica Ortodoxă şi cea Catolică  folosesc calendare diferite din anul 1582. Calendarul Gregorian este cel folosit de Biserica Catolică, în timp ce  ortodocşii au păstrat calendarul iulian, dar varianta îndreptată la Congresul de la Constantinopol din 1923. Astfel, catolicii calculează data sărbătoririi Paştelui bazându-se pe luna plină ecleziastică, bisericească,  o dată fixă pentru echinocţiul de primavară. În schimb, ortodocşii se ghidează după luna plină astronomică atunci când calculează data Paştelui , bazându-se pe data reală a  echinocţiului de primăvară.

Anul viitor, în 2014, atât catolicii, cât şi ortodocşii vor sărbători Paştele deodată, pe 20 aprilie. La fel şi în 2017, când va fi în 16 aprilie.

Echipa BSG Amanet doreşte tuturor credincioşilor de religie catolică, ce vor sărbători Învierea în această săptămână „Paşte fericit!” şi „Hristos a înviat!”, alături de o primăvară frumoasă în inimă şi în suflet.

În Persia, acum câteva mii de ani, Zoroastru, un mare înțelept a închegat un sistem religios, bazat pe două forțe: binele și răul. Bineînțeles că au apărut apoi și preoți care, adoptând acest sistem, se foloseau de știință, pentru a atrage adepți și credincioși. Ce făceau ei? Știau că în peninsula Apşeron există emanații puternice de gaze. Ei au captat gazele printr-o conductă subterană și au ridicat un templu, deasupra căruia au instalat patru urne imense în care ardeau gazele, spunând că e „spiritul sau duhul pământului”. Secretul a fost bine păstrat de preoți, care primeau de la pelerinii credincioși multe daruri, constând în aur și pietre prețioase. Acești pelerini, fără prea multe cunoștințe, numeau arderile de gaze „focuri sacre”, minuni trimise de zei.

Şi la noi în ţară există astfel de emanații de gaze, lângă comuna Lopătari, Buzău.

Romanii, străbătând pământurile Daciei, au dat și ei peste aceste „focuri vii”, care nu se sting nicicând.  Ei se închinau în fața lor, crezându-le niște mărturii ale existenței zeilor.

Aceste cazuri de „fântâni cu flăcări”, au fost studiate de profesorul Grigoriu Ştefănescu. Gazul natural (gazul metan și cel de sondă) este un rezultat al transformărilor suferite de substanța organică în condiții speciale, pe fundul bazinelor de sedimentare. Acesta a migrat prin crăpături, până când a întâlnit un strat impermeabil și s-a adunat acolo, în cantități mari, până l-au descoperit oamenii, care erau în căutare de comori subterane, de orice fel. Astfel, ei au descoperit o bogăție a pământului, care ne face viața mai ușoară.

 


Copyright SC BERTUS SRL. Toate drepturile rezervate