produse | BSG

saculet cu aurProdusele enumerate în articolul trecut, care se foloseau în locul banilor şi se puteau schimba pe toate celelalte mărfuri, erau un mijloc de a uşura schimbul sau trocul. Însă, cu timpul, numai anumite produse au mai putut răspunde cerinţelor necesare pentru a intermedia schimbul de mărfuri.

Multe dintre produse aveau dezavantaje: animalele se înmulţeau, şi deja nu mai erau un echivalent stabil şi exact; uleiul de măsline prezenta dificultăţi la transport; fierul ruginea, iar şi era o valoare mică, cu un volum mult prea mare. Astfel, trebuia găsit un mijlocitor al schimbului de mărfuri care să răspundă cerinţelor: să nu se deterioreze, să aibă valoare mai ridicată în volum mic, să fie uşor de transportat, divizibilitate, însă fără a-şi pierde valoarea etc.

Într-un final, s-a ajuns ca rolul de echivalent general să i se atribuie metalelor preţioase: aurul şi argintul, care răspundeau cel mai bine funcţiei sociale de bani. Platina, chiar dacă e un metal preţios, mai scump (în prezent este mai ieftin) decât aurul (datorită rarităţii sale) are calităţi monetare mai slabe decât aurul. Platina se topeşte la temperaturi foarte înalte, baterea monedelor fiind, astfel, prea costisitoare. Chiar şi în comparaţie cu argintul, aurul are calităţi mai  bune pentru a se folosi ca monedă; argintul, în timp, se oxidează şi se înnegreşte, în schimb, aurul nu se alterează sub nici o formă, păstrându-şi valoarea şi putând fi tezaurizat.

În comparaţie cu toate celelalte mărfuri, fie că e vorba de ceai, animale, cacao etc, care au servit în funcţia de bani, aurul nu diferă în funcţie de regiunea în care a fost extras. Fie că a fost extras din România sau din Africa de Sud,  o bucată de aur de o anumită puritate, are aceeaşi valoare cu oricare altă bucată de aur din oricare regiune a globului, spre deosebire de celelalte produse.

În plus, aurul se poate diviza, fără a-şi pierde din valoare. Chiar dacă e divizt în părţi foarte mici, aurul se poate regrupa, fără a-şi pierde din substanţă sau valoare. La acest capitol, aurul este chiar mai bun decât diamantele şi toate celelalte pietre preţioase. Diamantul, odată ce este sfărâmat în mai multe părţi, regruparea acestor părţi este imposibilă.

O altă calitate a folosirii aurului ca formă de bani este faptul că e uşor de prelucrat şi e perfect maleabil, fiind, de asemenea, uşor de recunoscut după însemnele care precizează greutatea şi valoarea. Era foarte greu să se falsifice monedele de aur, înşelătoria presupunând ca însuşi statul să facă acest lucru. Aurul era recunoscut după culoare, greutate şi după sonoritate.

Aşadar, cele mai multe avantaje de a se folosi ca formă de bani le prezenta aurul, motiv pentru care a ocupat, multă vreme de-a lungul istoriei, locul principal ca mijloc al schimbului, înlocuind toate celelalte produse utilizate mai demult în acest scop.

Bibliografie: Murgu, Nicolae; Isărescu, Mugur, Aurul, mit şi realitate, Iaşi, Editura Junimea, 1981.

trocDe-a lungul timpului, au existat diverse produse din lumea mărfurilor, în diferite epoci şi diferite regiuni, care se utilizau ca forme de bani. Aceste produse au apărut pentru a se evita problemele şi neînţelegerile legate de troc (trocul semnifică o formă simplă de comerț, constând în schimbul în natură, caracteristică economiei primitive).

Prima formă de bani cunoscută de om, de la începuturile comerţului  fost aurul. Pentru multe persoane, şi cum, aurul se confundă cu banii, în mare măsură, iar istoria aurului monetar este strâns legată de istoria banilor.

Iată o listă a unor forme de bani folosite de diferite popoare, de-a lungul istoriei, unele dintre ele chiar bizare:

  • argila şi ceramica
  • carapacea de broască ţestoasă
  • dinţii de delfin
  • uleiul de măsline
  • dinţii de balenă
  • colţii de mistreţ
  • scalpul de ciocănitoare
  • vitele, porcii, caii, peştele (în Islnda, peştii uscaţi erau folosiţi ca bani), oile, caprele
  • sclavii
  • orezul (în Coreea)
  • ceaiul (în Asia Cantrală – la mongoli)
  • tutunul (în statul american Virginia)
  • smoala
  • lâna
  • sarea (mai ales în Africa Centrală)
  • porumbul şi grâul
  • vinul
  • cacao (în Mexic)
  • berea
  • cuţitele
  • săpile
  • vesela
  • porţelanul
  • pietrele simple şi preţioase
  • cuprul
  • argintul
  • aurul
  • bronzul
  • nichelul
  • pieile şi blănurile de animale (în Alaska erau folosite pieile de castor)
  • caartonul şi hârtia
  • cărţile de joc
  • scoici cauris – nişte scoici mici şi albe folosite pe continentul african în calitate de bani.

Bibliografie: Murgu, Nicolae; Isărescu, Mugur, Aurul, mit şi realitate, Iaşi, Editura Junimea, 1981.

Deși au trecut azi-mâine 22 de ani de la revoluție, încă nu am înțeles că suntem liberi să alegem. Putem alege firme cu produse și servicii de calitate. Cei care își mai aduc aminte, înainte de revoluție doreai să îți cumperi spre exemplu o pereche de pantaloni, aveai doar o singură opțiune: singurul magazinul de haine care vindea un singur model de stofă gri și demodată. De fapt, mai era și modelul de stofă albastră, de paznic. Azi avem o foarte mare diversitate. Azi avem și libertatea de a alege între o firmă bună și altele mai puțin bune. Azi putem să alegem între o firmă românească și una străină.

Tu ești liber să alegi! Ce alegi?

 


Caută pe site

Copyright SC BERTUS SRL. Toate drepturile rezervate