Pretioasa | BSG

imperial-topazAtunci când dorim să cumpărăm o bijuterie care are una sau mai multe pietre preţioase sau semipreţioase, e bine să şi ştim ce cumpărăm.

Topazul este una dintre cele mai frumoase şi mai apreciate pietre, aflându-se, pe scara durităţii (denumită şi “scara lui Mohs”) pe poziţia 8 – o poziţie înaltă. Este o gemă transparentă şi, de obicei, conţine incluziuni care pot fi cu două faze în formă de lacrimă (conţin o bulă de gaz şi lichid) sau cu trei faze (formate din gaze, lichid şi cristale mici la un loc).

Culorile topazului sunt deschise şi sunt date de impurităţi / agenţi coloranţi pe care le conţine. Cele mai des întâlnite culori sunt galben, maro – galben, maro – portocaliu, roz – maroniu, roşu deschis până la mediu, albastru şi incolor. Datorită faptului că topazul nu are o culoare foarte vie, la şlefuire se folosesc tăieturi în trepte sau în foarfece, pentru a evidenţia strălucirea puternică a pietrei.

Pentru a obţine culorile roz, albastru – deschis sau galben – maroniu, care sunt mai dorite pe piaţă, de multe ori, topazul este tratat termic. Topazul tratat termic (la 450 ° C) nu mai este la fel de scump ca şi cel natural. Se poate vedea dacă e natural sau nu după faptul că cel tratat tremic nu mai are incluziuni, iar culorile sunt mai intense, mai puternice. Topazul mai poate fi tratat prin iradiere, şi devine bleu (acesta e, adesea, confundat cu acvamarinul), albastru – gri închis sau albastru elveţian vibrant. Topazul tratat prin difuziune capătă culoarea verde-închis sau verde – albastru. În tratamentul prin difuziune, topazul se încălzeşte mai mult timp, în contact cu un agent chimic. În urma tratamentului, culoarea se modifică doar la suprafaţă, iar centrul îşi păstrează culoarea naturală.

Preţul topazelor roz şi imperiale (imperial e şi cel din imagine) sunt mai mari, iar topazul galben, maro-portocaliu, albastru şi incolor este mai ieftin, mai avantajos  şi mai accesibil.

Topazul e confundat adesea cu citrinul (cuarţ galben) şi cu cuarţul fumuriu. Topazul de culoarea vinului licoros şi cel imperial ar putea fi confundate cu zirconul, pentru că ambele pietre au o strălucire deosebită. Un mod de a verifica dacă piatra e autentică e să încercăm să o zgâriem cu un obiect ascuţit sau cu o altă piatră. Dacă e topaz, care are o duritate mare, nu se va zgâria.

Bibliografie:

Crowe, Judith, Ghidul pietrelor preţioase : cum să evaluăm şi să utilizăm pietrele preţioase, de la tăietură şi culoare, la formă şi montură, Bucureşti, editura Enciclopedia RAO, 2007.

zircon-piatraDespre zircon s-ar putea spune că nu este apreciat la adevărata lui valoare de către bijutieri. Deşi are o duritate destul de mare pe scara Mohs: de la 6,5 la 7,5,  luciu adamantin, adică de diamant, birefringență puternică şi culori foarte atrăgătoare, preţul lui este destul de mic în comparaţie cu alte pietre prețioase sau semiprețioase, care au calități foarte asemănătoare.

Recunoaștem zirconul, în primul rând, după transparența strălucitoare a pietrei, şi apoi după culoare. Zirconul natural poate avea culorile maro-gri, până la maro-roșu, iar cea mai populară culoare este maro-auriu. Zirconul transparent este destul de rar. Are o strălucire atât de puternică încât, montat pe bijuterii, deseori poate fi confundat cu diamantul.

De sute de ani, zirconul se poate trata chimic. În urma tratamentului, el îşi poate schimba culoarea în albastru, roșu, verde sau portocaliu. Însă unele pietre sunt stabile, şi îşi recapătă, în timp, culoarea iniţială, sau se decolorează. De asemenea, zirconul își poate schimba culoarea şi dacă e tratat termic. Dorind să obţină zircon incolor, care e mai rar, mulţi bijutieri încălzesc zirconul de culoare maro-roșcată, până devine incolor. Dar, dacă este expus la radiaţii ultraviolete sau prea mult la soare, acesta îşi recapătă culoarea inițială.

O altă modalitate de a recunoaște zirconul este birefringența puternică. Privind prin tableta pietrei, se pot observa un număr dublu de faţete inferioare faţă de numărul real. Tăietura zircon, specifică acestei pietre, a fost concepută tocmai pentru a pune în evidență această proprietate atât de rar întâlnită. Tăietura maximizează reflexia luminii şi este o altă variantă a tăieturii briliant.

Zirconul poate fi imitat, folosindu-se sticlă incoloră sau spinel sintetic în locul lui. Este suficientă o privire atentă prin lupă şi o zgâriere uşoară cu un obiect ascuţit. Dacă se zgârie uşor, înseamnă că nu este zircon.

Bibliografie:

Crowe, Judith, Ghidul pietrelor preţioase : cum să evaluăm şi să utilizăm pietrele preţioase, de la tăietură şi culoare, la formă şi montură, Bucureşti, editura Enciclopedia RAO, 2007.

În trecut, majoritatea pietrelor albastre erau considerate safir. Oamenii au fost fascinaţi de safir dintotdeauna, datorită frumuseţii şi proprietăţilor lui.

Asemenea aurului, şi safirul este un simbol al bogăţiei. Safirul era considerat capabil să împiedice stârnirea certurilor, să înlăture durerile şi să aducă putere, faimă şi onoare celui care îl purta.

Alături de amerist, în Evul Mediu, safirul era denumit „piatră episcopală”. El reprezenta raiul şi cele mai înalte valori.

Culoarea safirului mai poate fi, pe lângă cea albastră, şi verde, galben, violaceu, incolor (leucosafir), portocaliu sau roz – portocaliu (pad – paradscha). Safirul lasă urmă albă.

Safirul protejează nativii din zodia Fecioară.

Efectele tămăduitoare ale safirului se ştie că sunt tratarea tensiunii arteriale, a insomniei şi chiar a unor tipuri de cancer.

Cele mai mari safire au fost găsite în aluviunile gemifere din Sri Lanka. Cel mai mare a avut 20 kg. Alte zone importante în care se găsesc safire sunt: Thailanda, Laos, Vietnam, nordul Indiei, sudul Chinei şi Canada. Depozite de safire africane se găsesc în Mozambic, Africa de Sud, Camerun, Ruanda şi Namibia.

Safirele trebuie protejate de căldură excesivă, deoarece îşi pot pierde culoarea. Se descarcă energetic în apă rece şi se reîncarcă la soare.

Smaraldul este supranumit „regele pietrelor preţioase”, fiind utilizat pentru bijuterii, amulete şi obiecte religioase, încă de la începuturile istoriei. Culoarea smaraldului e verde – smarald (culoare acceptată prin definiţie ca fiind o nuanţă de verde), fiind transparent, translucid sau opac. El este menţionat şi în Biblie, ca fiind una dintre pietrele apostolice (Sf. Toma).

Smaraldul este reprezentativ pentru cei născuţi în zodia Taur.

Efectele tămăduitoare pe care le are smaraldul asupra celui care îl poartă sunt cunoscute din antichitate. Astfel, smaraldul întăreşte memoria, tratează arsurile stomacale şi ulcerele gastrice; mai e folosit şi în tratamentul bolilor de ochi, de inimă, sau ale vezicii biliare.

A fost descoperit în mormintele faraonilor egipteni şi excavat de la Pompei şi Herculanum. Cele mai vechi mine de smarald, şi singurele pentru mult timp, se află în Egiptul de Sus.  Minele Cleopatrei au fost exploatate prima dată în Antichitate de egipteni, apoi de greci, romani, arabi şi turci.

Cele mai frumoase smaralde sunt păstrate în tezaurul din Istambul, la Palatul Topkapî şi în tezaurul fostului şah al Iranului.

Cea mai importantă sursă de emarald este Columbia, unde incaşii l-au extras încă dinainte de venirea spaniolilor. Smarald se mai extrage şi din Rusia (Munţii Ural), unde Malişevo, cea mai adâncă mină de smarald din lume (350 m), a produs smaraldele Kokovina (1100 ct) şi Faimosul Ural (3362 ct).

De obicei, smaraldul este montat în bijuterii din aur, ca piatră cantrală, solitară.

Acvamarinul este una dintre cele mai cunoscute geme, fiind foarte apreciată în Evul Mediu. Culoarea ei este albastru – deschis, până la închis, sau verde – albăstrui. Acvamarinul este transparent, translucid şi lasă urmă albă. Se montează în bijuterii din aur și argint.

Rocile – gazdă ale acvamarinului sunt pegmatitele (roci magmatice în care mineralele sunt bine cristalizate și cu structură specifică) şi se mai poate găsi în aluviuni. Cele mai renumite depozite de acvamarin se găsesc în Brazilia, mai ales în pegmatitele din Minas Gerias, Diamantina şi Rio Doce. Se mai găsesc depozite importante de acvamarin și în Rusia, Ucraina, Zimbabwe, Tanzania, Mozambic, Africa de Sud, Sri Lanka, India, China, Australia și Pakistan.

După astrologii medievali, acvamarinul avea puterea de a calma apele mării, de a garanta loialitatea, prietenia şi dreptatea, dar şi de a alunga răul şi nenorocirile care se abăteau asupra celui care îl purta.

Cei protejați de acvamarin sunt persoanele născute în zodia Pești.

Despre acvamarin se spune că întărește inima, vindecă bolile de plămâni, de piele și de natură nervoasă.

Numele de acvamarin a fost utilizat prima oară de către Boëtius de Boodt. Această gemă, de multe ori formează cristale de dimensiuni mari, care, de obicei au propria lor denumire și istorie. Ar merita menționate aici cristalul Marambaia de 110,5 kg, descoperit în Mina Gerais, Brazilia. S-a mai descoperit și în Rusia un cristal de acvamarin de 82 kg, în 1796, în munții Transbaikal.

diamant-interesantPoate că fiecare dintre noi, măcar o dată în viaţă are prilejul de a achiziţiona un diamant.  Oricum, mai nou, fetelor le sclipesc ochii după aşa ceva şi acceptă mult mai uşor o cerere în căsătorie, dacă ştiu că inelul de logodnă e cu diamant, fie el cât de mic. :))
Aşa că, iată câteva criterii după care se apreciază diamantele:

  • După defecte; într-o scară de valori simplificată, diamantele se deosebeau astfel:
  1. pietre de primă calitate – incolore şi fără defecte;
  2. pietre de calitatea a doua-incolore şi cu defecte foarte mici sau uşor colorate şi fără defecte;
  3. pietre de calitatea a treia – incolore cu defecte mari sau intens colorate.
  • După mărime; preţul unui diamant este în funcţie de greutatea lui, care este măsurată până la o sutime de carat.
  • După culoare; preţul unei pietre se diminuează pe măsura creşterii intensităţii culorii. Pentru aprecierea culorii au fost stabilite tabele internaţionale, în care fiecare nuanţă poartă o denumire:

Jager – alb-albăstrui fin
River – alb-albăstrui limpede
Top Wasselton – alb fin, cu limpezimea puţin redusă
Wasselton – alb
Top Crystal – foarte, foarte uşor gălbui
Crystal – foarte uşor gălbui
Very Light Brown – foarte uşor brun
Top Cape – uşor gălbui
Cape – gălbui
Light Yellow – galben deschis
Light Brown – brun deschis
Yellow – galben

Preţul unei pietre scade pe măsura adaosului de culoare. Doar cunoscătorii cu experienţă pot să indice exact locul în tabel al unei pietre.

 

Rubinul este o cristalizare a oxidului de aluminiu Al2O3 în amestec cu oxidul de crom CrO care dă culoarea roșie acestui cristal. Se folosește ca și amplificator al luminii la construcția laserului. Primul laser funcțional a fost construit de Theodore Maiman în 1960 și avea ca mediu activ un cristal sintetic de rubin. Are o duritate foarte mare, apropiată de cea a diamantului, iar temperatura lui de topire este de 2050˚C.

Rubinul este piatra corespunzătoare zodiei Rac, în horoscopul european, iar în zodiacul chinezesc este asociat anului Porcului. Se oferă cadou celor care își serbează a 15-a sau a 40-a aniversare.

Este cunoscut din antichitate, fiind considerat piatra prețioasă a fericirii. În China se spunea că este ochiul dragonilor, având un puternic rol protector, împotriva gândurilor negative. Totodată mărește curajul, dragostea, încrederea, vitalitatea, puterea, generozitatea, optimismul, sensibilitatea, energia, inspirația și entuziasmul. Rușii socoteau că este bun pentru inimă și creier și-l reprezentau ca piatra iubirii, datorită culorii sale roșii. Este foarte benefic asupra sănătății, în special în caz de diabet, schizofrenie, infertilitate, impotență, anemie, infarct, boli de ficat, inimă, splină, coloană vertebrală, timus, intestine, urechi, ochi, nas și ajută la dezintoxicare (cafea, droguri,alcool).

Eu unul aș spune că un inel care are rubin are atât de multe proprietăți benefice încât tind să cred că Arabela a avut un inel cu Rubin!

Perla este produsul unor moluște, care trăiesc în apele mărilor sau oceanelor dar și în apele dulci. Este menționată existența lor din antichitate; în anul 2206 î.Hr. ca făcând parte din tributul plătit regelui Yu din China antică.

La noi în țară este numit și mărgăritar, denumire ce provine din limba latină unde „margarita” simbolizează persoana iubită. Este denumită și piatra iubirii.

Perlele cele mai valoroase și mai frumoase sunt cele cu forma perfect sferică și netedă. Valoarea lor este la fel de mare ca și a pietrelor prețioase deoarece se găsesc foarte rar în natură, de unde vine și zicala „rar precum o perlă”.

Astăzi există o întreagă industrie care cultivă perlele în ferme de stridii; Japonia și China fiind mari producători pe plan mondial. Aceste perle se numesc „perle de cultură”. Se folosesc și în industria farmaceutică datorită proprietăților benefice pentru organism.

Se spune că persoanele care poartă această piatră organică prețioasă vor fi mai iubiți și mai înțelepți. Este piatra prețioasă atribuită zodiei Gemenilor în horoscopul european.

 


Copyright SC BERTUS SRL. Toate drepturile rezervate