paste | BSG

pastele hristosSăptămâna aceasta, pe 31 martie, catolicii din întreaga lume vor sărbători Învierea Domnului, una din cele mai importante sărbători religioase din an.

Ortodocşii vor sărbători Paştele abia peste mai bine de o lună, pe 5 mai. De regulă, diferenţa dintre Paşte, la catolici şi ortodocşi este mai mică, şi arareori cade în aceeaşi zi. Iată de ce data sărbătoririi Învierii este variabilă, şi nu este în acelaşi timp: în anul 1054 s-a produs Marea Schismă a Bisericii Creştine. Biserica Ortodoxă şi cea Catolică  folosesc calendare diferite din anul 1582. Calendarul Gregorian este cel folosit de Biserica Catolică, în timp ce  ortodocşii au păstrat calendarul iulian, dar varianta îndreptată la Congresul de la Constantinopol din 1923. Astfel, catolicii calculează data sărbătoririi Paştelui bazându-se pe luna plină ecleziastică, bisericească,  o dată fixă pentru echinocţiul de primavară. În schimb, ortodocşii se ghidează după luna plină astronomică atunci când calculează data Paştelui , bazându-se pe data reală a  echinocţiului de primăvară.

Anul viitor, în 2014, atât catolicii, cât şi ortodocşii vor sărbători Paştele deodată, pe 20 aprilie. La fel şi în 2017, când va fi în 16 aprilie.

Echipa BSG Amanet doreşte tuturor credincioşilor de religie catolică, ce vor sărbători Învierea în această săptămână „Paşte fericit!” şi „Hristos a înviat!”, alături de o primăvară frumoasă în inimă şi în suflet.

Învierea Domnului să vă aducă lumină în suflete. Să aveți parte de cei dragi, timp să îi vizitați și să vă bucurați de liniștea și bunătățile acestei sărbători! Hristos a înviat!

Cu multă căldură, echipa BSG!

 

florii-BSG-amanet

De Florii, creştinii sărbătoresc intrarea lui Isus în Ierusalim, când a fost întâmpinat cu frunze  de palmier. Este o sărbătoare a bucuriei, deoarece marchează reînvierea naturii şi sunt sărbătoriţi toţi cei care poartă nume de flori.

Duminica Floriilor este cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele şi care deschide Săptămâna Mare, când toată lumea se pregăteşte pentru Învierea Domnului. Tot acum este şi dezlegarea la peşte.

Oamenii merg la biserică pentru a sfinţi crenguţe de salcie pe care apoi le pun la geamuri sau la uşi. Salcia sfinţită apără casa de rele.

Acum, fetele trebuie să agaţe mărţişorul purtat  pe ramurile unui pom înflorit, ca băieţii să fie atraşi de ele, precum un pom în floare atrage privirile şi admiraţia.

Mai demult se spunea că cine se spală pe cap în ziua de Florii cu apă nesfinţită sau care nu e descântată, riscă să încărunţească.

Se mai spune că aşa cum e vremea de Florii, la fel va fi şi de Paşti.

Pe această cale, le spunem „La mulţi ani!” tuturor celor care poartă nume de floare.

Carl Fabergé era bijutierul Curţii Imperiale a Rusiei, fiind însărcinat cu îngrijirea bijuteriilor Coroanei imperiale, el fiind şi un bun cunoscător al pietrelor preţioase. Fondată în 1842, Casa Fabergé a devenit faimoasă prin podoabele create pentru ţarii Rusiei. Şi acum, Fabergé este o marcă renumită de bijuterii,  fiind cumpărată de investitori care, impreuna cu urmaşii familiei, reconstruiesc faima bijuteriilor Fabergé.

Renumele acestor bijuterii a început să se formeze în 1884, când ţarul Alexandru III, dorind să-i facă o surpriză ţarinei Maria, a comandat un ou care a provocat uimire generală pentru modul în care era lucrat. Era făcut din email translucid având de jur împrejur încrustaţii de aur, argint şi pietre preţioase.

Acesta a fost începutul. În fiecare an, timp de 12 ani, până când a murit ţarul Alexandru al III – lea, Fabergé trebuia să furnizeze familiei regale un asemenea ou, ca simbol al vieţii şi al renaşterii. Tradiţia nu s-a sfârşit aici. Urmaşul la tron, Nicolae al II – lea şi fiul său Alexandru au continuat- o, dar au adăugat o particularitate: oul trebuia să conţină o surpriză, al cărei secret era păstrat până la deschiderea oului.

În total, s-au adunat 50 de ouă Faberge, însă nu toate s-au păstrat.

  Bibliografie: Richard Bessiere, Comorile pierdute ale omenirii, Bucureşti, Editura Litera, 2010.

oua-pasti-simbolÎn fiecare an, de Paşti, obişnuim să vopsim ouă roşii. Dar ştiţi de unde vine acest obicei?

Oul simbolizează renaşterea, adică noua viaţă dobândită de creştini prin moartea lui Isus. O legendă creştină spune că, atunci când Isus era pe cruce, Fecioara Maria a venit la el cu un coş cu ouă şi, punându-l sub cruce, ouăle s-au făcut roşii de la sângele lui Isus care a picurat pe ele.

În timp, oamenii au început că coloreze ouăle de Paşti şi în alte culori; deoarece Paştele e întotdeauna primăvara, s-a asociat oul cu renaşterea naturii. Astfel, se spune că aşa cum îţi sunt colorate ouăle din coşul de Paşte, îţi va fi tot anul:

  • dacă vor fi roşii – vei avea parte de dragoste şi te vei bucura de viaţă
  • dacă vor fi galbene  – vei fi plin de lumină, tinereţe, fericire, vei avea recoltă bogată şi vei fi ospitalier
  • dacă vor fi verzi – în jurul tău va fi prospeţime, rodnicie şi speranţă
  • dacă vor fi albastre -vei fi senin precum cerul şi plin de vitalitate
  • dacă vor fi violet – vei avea stapânire de sine, răbdare şi  încredere în dreptate.

În trecut, pentru vopsirea ouălor se foloseau numai culori naturale: varză roşie, coji de ceapă sau petale de flori. În Banat, femeile luau frunze de cucută, le puneau peste ou, apoi puneau oul într-un ciorap subţire şi le fierbeau în apă cu multe coji de ceapă. Ouăle se făceau portocaliu închis şi aveau o frumoasă urmă de frunză galben-verzuie. Apoi le ungeau cu puţină untură de porc, să lucească.

Reprezentări ale ouălor sunt şi pe bijuterii: pe cercei, inele, brăţări sau coliere. Ele reprezintă începutul. În unele mitologii (Egipt, China şi India), se spune că lumea s-a născut dintr-un ou. El este format din două părţi: gălbenuşul de tip yang şi albuşul de tip yin.

La budişti, oul este simbolul concentrării spirituale.

sursa foto


Copyright SC BERTUS SRL. Toate drepturile rezervate