Oua | BSG

legenda_muntele_găinaCine nu a auzit de Muntele Găina din Țara moților, celebru pentru târgul de fete care are loc în fiecare an de Sfântul Ilie!?

Vânzarea fetelor de măritat vine de la obiceiul pe care dacii îl aveau, de a vinde fata fecioară celui care o dorea de soție.

Multe legende legate de acest munte s-au născut, de-a lungul timpului, legate de proveniența denumirii renumitului munte,

și în toate este prezentă găina care făcea ouă de aur.

Această găină a trăit demult, tare demult, pe când umbla Dumnezeu cu Sfântul Petru pe pământ, având cuibul în minunatul tărâm al moților, sus pe munte.

Moții o admirau și o ocroteau. Însă o puteau vedea doar o dată pe an, în ziua de Sfântul Ilie, cel care nu a murit, ci s-a înălțat la cer într-o căruță de foc, trasă de cai.

În această zi, toți moții se adunau pentru ca tinerii necăsătoriți să-și găsească soție. Fetele veneau cu lada de zestre de acasă. Găina atunci cobora din vârful muntelui și se transforma într-o zână. Aceasta venea la fetele sărace, dar cuminți, care nu aveau zestre, și le oferea un ou de aur, pentru a se putea mărita și ele, ca restul fetelor.


Apoi zâna se transforma iar în găină și se făcea nevăzută, urcând iar în cuibul ei de pe vârful muntelui.

Numai că oameni răi au existat și pe-atunci. Iar un neisprăvit a urmărit-o într-un an, vrând să-i fure ouăle și să se îmbogățească.

Iar când zâna a coborât să ofere ouă de aur fetelor sărace, acesta s-a furișat și i-a furat cuibul, cu tot cu ouă.

Când zâna a venit iar la cuibul ei, mare i-a fost supărarea când nu l-a mai găsit. Atunci s-a transformat iar în găină și a zburat în înaltul cerului, iar oamenii n-au mai văzut-o nicicând.

De atunci, în fiecare an de Sfântul Ilie, tinerii urcau pe munte, în speranța că o vor vedea, însă ea nu s-a mai arătat. Iar numele muntelui a rămas Muntele Găina.

Hoțul viclean nu s-a îmbogățit, ci a căzut într-o râpă, ouăle de aur rostogolindu-se și ajungând pe fundul râului Arieș, spărgându-se aici în mici firicele de aur. De atunci albia râului are nisipuri aurifere.

oua de aurIată o fabulă scrisă de Esop, un scriitor antic  grec, cunoscut pentru anecdotele lui, supranumit și „părintele fabulei”, despre care se spune că a fost sclav. Atunci când acesta îl sfătuia corect pe stăpânul său, era eliberat pe o perioadă scurtă de vreme.

Sclavul grec era atât de inteligent, încât orice pedeapsă primea de la stăpân, îi răspundea cu o vorbă înțeleaptă sau o pildă comică, și scăpa nepedepsit. L-a înveselit într-atâta pe stăpânul său, încât acesta l-a eliberat din sclavie, până la urmă.

Din fabula de mai jos putem trage învățături, care au fost și vor fi mereu valabile. Noi, oamenii avem obiceiul să urmărim câștigul pe termen scurt, sau „de azi pe mâine”, și nu ne gândim decât la profit, nu și la resursele care ajută la câștigarea profitului. Așa a făcut și țăranul din fabula de mai jos:

„Într-o bună zi, un țăran sărac descoperă în cuibul găinii sale preferate un ou strălucitor de aur. Nevenindu-i să creadă, mai întâi vrea să arunce oul, cu gândul că e ceva necurat la mijloc. Apoi se gândește să meargă la târg și să-l verifice.

A doua zi, la târg, constată cu uimire că oul se dovedește a fi din aur pur. Mai mult, norocul se întâmplă din nou. În fiecare zi, găina face un ou de aur. Țăranul devine putred de bogat, dar, pe măsură ce se îmbogățește, îi crește lăcomia şi nerăbdarea. Începe să nu mai fie mulțumit cu un singur ou pe zi și nu doarme nopțile, de nerăbdare, în așteptarea dimineții, când își va colecta bogăția. Într-un final, decide să taie găina şi să ia toate ouăle deodată. Evident, nu găsește nimic, iar odată cu sacrificarea găinii, se sfârșește și câștigul lui, ajungând, în scurt timp, din nou, sărac.”

oua de pasteCu ceva timp înaintea Sărbătorilor Pascale vedem peste tot iepurași, miei și puișori, fiind asociate cu Învierea Domnului. Ne întrebăm adesea ce legătură are iepurașul cu Învierea. Ei bine, nu are, biblic, nici o legătură.

Iepurașul care vine cu cadouri pentru copii se trage din tradiția populară, fiind asociat cu venirea primăverii, cu fertilitatea (deoarece iepurii se înmulțesc repede) și cu o sărbătoare veche, păgână, a zeiței germanice sau anglo-saxone Eastre, sau Ostare, Zeița Mamă a fertilității. Era o sărbătoare de primăvară, numită Eostre (unii susțin că de aici vine denumirea de Easter, care înseamnă „Paște” în engleză, sau în germană – Ostern).

Legenda spune că zeița a găsit o pasăre rănită, într-o iarnă grea. Neputând să o salveze altfel, a transformat-o într-o iepuroaică. Însă creatura și-a păstrat capacitatea de a face ouă. Pentru a-i mulțumi Zeiței, iepuroaica decora ouăle și i le dăruia. Simbolurile acestei zeițe, a cărei sărbătoare ținea din Martie până în Aprilie, erau iepurele și ouăle.

Această sărbătoare a fost preluată mai apoi de catolici, care nu au vrut ca tradițiile să se uite.

În multe tradiții, iepurele este un simbol al lunii, iar Paștele se sărbătorește în fiecare an în funcție de ciclurile lunii.

În Germania exista obiceiul ca iepurașul alb de Paște să le aducă copiilor cuminți un coș cu ouă colorate. De aici până la dulciuri și cadouri a fost doar un pas, deoarece, tot în Germania au fost făcuți și primii iepurași comestibili, din aluat și zahăr.

Obiceiul iepurașului de Paște s-a răspândit ușor, mai întâi în America, odată cu stabilirea unor germani în Pennsylvania, și apoi în multe alte țări.

E un motiv pentru care cei mici așteaptă cu drag Paștele, fiind cuminți, ca să le aducă iepurașul cadouri.

oua-pasti-simbolÎn fiecare an, de Paşti, obişnuim să vopsim ouă roşii. Dar ştiţi de unde vine acest obicei?

Oul simbolizează renaşterea, adică noua viaţă dobândită de creştini prin moartea lui Isus. O legendă creştină spune că, atunci când Isus era pe cruce, Fecioara Maria a venit la el cu un coş cu ouă şi, punându-l sub cruce, ouăle s-au făcut roşii de la sângele lui Isus care a picurat pe ele.

În timp, oamenii au început că coloreze ouăle de Paşti şi în alte culori; deoarece Paştele e întotdeauna primăvara, s-a asociat oul cu renaşterea naturii. Astfel, se spune că aşa cum îţi sunt colorate ouăle din coşul de Paşte, îţi va fi tot anul:

  • dacă vor fi roşii – vei avea parte de dragoste şi te vei bucura de viaţă
  • dacă vor fi galbene  – vei fi plin de lumină, tinereţe, fericire, vei avea recoltă bogată şi vei fi ospitalier
  • dacă vor fi verzi – în jurul tău va fi prospeţime, rodnicie şi speranţă
  • dacă vor fi albastre -vei fi senin precum cerul şi plin de vitalitate
  • dacă vor fi violet – vei avea stapânire de sine, răbdare şi  încredere în dreptate.

În trecut, pentru vopsirea ouălor se foloseau numai culori naturale: varză roşie, coji de ceapă sau petale de flori. În Banat, femeile luau frunze de cucută, le puneau peste ou, apoi puneau oul într-un ciorap subţire şi le fierbeau în apă cu multe coji de ceapă. Ouăle se făceau portocaliu închis şi aveau o frumoasă urmă de frunză galben-verzuie. Apoi le ungeau cu puţină untură de porc, să lucească.

Reprezentări ale ouălor sunt şi pe bijuterii: pe cercei, inele, brăţări sau coliere. Ele reprezintă începutul. În unele mitologii (Egipt, China şi India), se spune că lumea s-a născut dintr-un ou. El este format din două părţi: gălbenuşul de tip yang şi albuşul de tip yin.

La budişti, oul este simbolul concentrării spirituale.

sursa foto


Copyright SC BERTUS SRL. Toate drepturile rezervate