munti | BSG

La noi în ţară, exceptând unele concentraţii aurifere de mai mică importanţă, care, în bună parte au fost  exploatate, se remarcă două regiuni aurifere importante: regiunea Baia Mare şi regiunea Munţilor  Metaliferi.

În sudul Munţilor Apuseni, între văile Mureşului, ale Crişului Alb şi Arieşului, se află Muntii Metaliferi, cu vestitul poligon aurifer delimitat de localităţile Caraci, Baia de Arieş, Zlatna şi Sacarâmb, pe o suprafaţă de 2500 km pătraţi.

Pe acest teritoriu se găseşte una din cele mai importat zone auro-argentifere, cuprifere, plumbo-zincifere de la noi din ţară şi chiar si din Europa (de exemplu, Roşia Montană).

Poligonul aurifer al munţilor Apuseni este cea mai veche şi mai renumită regiune auriferă din Europa.

Principalele zăcăminte auro-argentifere din muntii Metaliferi  se află în:

  • grupul minier Brad (Muşariu, Brădisor-Barza, Valea Morii, Curachi-Harţagani,Caraciu)
  • grupul minier Băita-Troiţa-Măgura ( Băiţa Crăciuneti, Troiţa-Trestia-Topliţa—Măgura)
  • grupul minier Sacarâmb -Handol
  • grupul minier Zlatna (Stanija, Almaş, Hanes, Breaza)
  • grupul minier Bucium (Rodu-Frasin, Vulcoi-Corabia, Botes)
  • grupul minier Roşia Montană şi Baia de Arieş.

România ar putea deveni primul producător de aur din Europa, depăşind astfel primele 2 ţări din top: Finlanda si Suedia, dacă mina aurifera de la Roşia Montană ar primi avizele necesare pentru exploatare. Daca ţinem cont de faptul că Finlanda şi Suedia produc în jur de 11-12 tone de aur pe an, România ar putea produce 13 tone anuale, devenind astfel cea mai mare producatoare de aur din Europa.

 sursa foto

În urmă cu 2300 de ani, Alexandru Macedon, în marşul său legendar, a pus stăpânire pe bogăţiile regilor persani, în aur şi argint. Cam din acea perioadă, aurul a devenit întruchiparea valorii lucrurilor.

Istoricul Herodot a scris despre lupta din anul 514 î. Hr., dintre Darius, regele perşilor şi agatirşii, în apropierea râului Maris (Mureşul de azi). După spusele istoricului, agatirşii, un trib din neamul tracilor, aveau multe podoabe din aur.

O altă atestare cu privire la aur aparţine geografului grec Strabon, care povestea despre argonauţii care căutau „lâna de aur” în Colchida, din cuprinsul actualei Georgia, pe râul Rioni. Astăzi, mlăştinoasa vale a acestui râu nu mai conţine aur.

La începutul erei noastre, Pliniu cel Bătrân, un mare învăţat şi înţelept roman, a descris proprietăţile fizice ale aurului şi a indicat o metodă de aurire a cuprului. O sută de ani mai târziu, împăratul roman, Traian, războindu-se cu Decebal, a cucerit şi a supus Dacia. În timpul celor 160 de ani de ocupaţie romană, extracţia aurului s-a extins şi s-a dezvoltat în Transilvania. Dovadă sunt uneltele şi urmele vechilor lucrări din acele vremuri, găsite în Munţii Apuseni şi mai ales în Roşia Montană, unde munţii sunt găuriţi în toate părţile, formând un adevărat labirint.  În tot acest timp, aşadar, romanii au trăit şi s-au dezvoltat cu aurul de pe teritoriul ţării noastre. Însă romanii aveau mijloace de extracţie reduse, iar dintr-un zăcământ extrăgeau doar porţiunile bogate. Astfel, în Munţii Apuseni, lucrările de abataj (operatie de excavație, cu unelte manuale, cu mașini, cu explozivi sau prin dizolvare cu apă, în vederea extragerii minereurilor sau a săpării unei lucrări miniere) au fost foarte neregulate.


Caută pe site

Copyright SC BERTUS SRL. Toate drepturile rezervate