Monograma | BSG

monograma_BiertanCredem că poate fi util pentru oricine să adauge în bagajul de cunoștințe ce este o monogramă, ce semnifică și care este cea mai veche dovadă a creștinismului, la noi.

Monograma este un semn compus din literele inițiale ale numelui și prenumelui unei persoane, aplicat pe diverse obiecte prin scriere, brodare/ cusătuă sau gravare, pentru a fi recunoscut de alte persoane sau pentru a-și recunoaște un obiect din proprietate. Trigrama este formată din trei inițiale, iat tetragrama – din patru.

Cele mai cunoscute simboluri sunt:

  • XP – semnifică primele două litere ale numelui grecesc Hristos; în greacă, X este H, iar P este R)
  • Alpha și Omega – prima și ultima literă din alfabetul grecesc. În Apocalipsa lui Ioan, Isus este prezentat drept Alpha și Omega (A și Ω)
  • MR, cu o coroană deasupra, este monograma cu inițialele Maria Regina
  • trigrama IHS reprezintă inițialele grecești sle lui Isus (Isus Hristos Sigma, Sigma însemnând „împreună”); mai înseamnă și „in hoc salus” – „în acest loc se află mântuirea”, „Isus habemus socium” – „Isus însoțitorul nostru” sau „Isus hominum salvator” – „Isus mântuitorul omenirii”.
  • Tetragrama INRI care, probabil, vă este destul de cunoscută, înseamnă Iesus Nazarenus Rex Iudaeorum (Isus Nazariteanul Regele Iudeilor)

Monograma lui Isus Hristos (XP) se pronunță hi – ro și reprezintă un simbol creștin timpuriu, din perioada de început a creștinismului, iar cel care folosea acest semn își afirma identitatea de creștin.

Se spune că acest simbol a fost visat de împăratul Constantin cel Mare, înaintea bătăliei de la Pons Milivus, fiind denumit și Crucea Constantină, tocmai din acest motiv.

Acestei monograme, de regulă, îi sunt alăturate și prima și ultima literă din alfabetul grecesc, Alpha și Omega (A și Ω), semnificând începutul și sfârșitul.

La Biertan, lîngă Sibiu  a fost descoperită o astfel de monogramă, din bronz, datând din secolul IV, fiind cel mai vechi obiect creștin de pe teritoriul nostru.  Este compusă dintr-o tablă cu mânere, și poartă inscripția EGO ZENOVIUS VOTUM POSUI, care se traduce din limba latină  prin „Eu, Zenovius, am făcut acest dar” / „Eu, Zenoviu, mi-am ținut făgăduința”.votum însemnând în latină „promisiune făcută unui zeu în schimbul îndeplinirii unei dorinţe”.

Placa a fost descoperită în anul 1775, în pădurea Chimdru, la 5 km de Biertan, aparținând baronului Samuel von Brukenthal, un jurist sas, guvernator al Transilvaniei, colecționar de artă și fondator al muzeului din Sibiu care îi poartă numele.

Acest obiect este dovada că, după retragerea aureliană de pe teritoriul Daciei, în 271, creștinismul deja își făcuse apariția printre cei care cunoșteau limba latină. De asemenea, această descoperire este o mărturie a originii autohtone a românilor în Transilvania și continuitatea locuirii strămoșilor noștri aici.

Placa are  32.5 cm lungime, 12.6 cm lăţime,  iar discul are 19.5 cm în diametru și se află, astăzi, la Muzeul Brukenthal din Sibiu.

Bibliografie: Andronovici, Liviu, Scurtă istorie a bijuteriilor româneşti începând cu Dacia precreştină, Bucureşti, 2009.


Copyright SC BERTUS SRL. Toate drepturile rezervate