moneta | BSG

cresus-2Funcţiile banilor, ca măsură a valorii, s-au dezvoltat odată cu apariţia monedelor, fiind prima inovaţie din  istoria multimilenară a banilor.

Primele monede au fost bătute în secolul al VII – lea, înainte de Hristos, de către un rege al Lidiei, şi anume Cressus. Acesta bătea şi monede din argint, dar a primit brevetul de inovaţie a baterii monedelor din aur.

În jurul anului 250 Î.e.n, la Roma apare prima monedă de aur, de acolo venind şi denumirea de monedă, pentru că într-un templu al zeiţei din acea vreme, zeiţa lunii, Junona,  s-a instalat primul atelier al romanilor de batere a monedelor. Monedele au fost numite Juno Moneta.

În timp, baterea monedelor a devenit un însemn al unităţii, independenţei şi suveranităţii unui teritoriu. Pe atunci, toţi regii îşi doreau să-şi bată propria monedă, care să le poarte însemnele şi efigia.

Numai în epoca modernă s-au bătut 1400 de monede şi cca 500-600 suverani şi-au pus însemnele şi efigia pe ele.

În ceea ce priveste forma şi confectionarea monedelor de aur, se spune că nu era una tocmai atractivă, deoarece aveau un aspect neuniform, ceea ce făcea imposibilă deosebirea celor autentice de cele false.

Bucăţile de aur se tăiau sau decupau în mici discuri sau lentile ovoidale, care se puneau apoi între două matriţe  facute dintr-un material mai dur şi apoi erau bătute cu ciocanul, până când însemnele respective se imprimau. De acolo vine şi expresia „batere a monedelor”, în loc de fabricare sau confecţionare.

Bibliografie: Aurul, mit şi  realitate, editura Junimea, Iaşi, 1981.

Iată o istorioară în care salvarea patriei se datorează unor gâște (la propriu :) ):

Pe una dintre colinele Romei, Capitoliu, se afla mai demult citadela orașului, care era apărată de o mână de ostași. Aceasta a rezistat asediului galilor timp de șapte luni. Într-o noapte, pe când toți apărătorii cetății adormiseră extenuați, galii au plănuit un atac. Astfel, ei se apropiau încet și în liniște, încercând să intre în cetate pe furiș.

În cetate era un templu închinat zeiței Iunona, unde se aflau niște gâște considerate sacre. Acestea au simțit că cineva se apropie şi au început să facă gălăgie, trezindu-l pe unul dintre ostași, Marcus Manulius, care a primit mai târziu numele de „Capitolinus”. Acesta a dat alarma, iar atacul galilor a eșuat.

De atunci, zeiței Iuna (sau Iunona) i s-a spus Iuno Moneta, adică „Prevenitoarea primejdiilor”, de la verbul latinesc moneo, monere – „a preveni, a vesti”.

Tot la Capitoliu, lângă templul zeiței s-a instalat primul atelier de batere a banilor metalici în formă rotundă, în secolul al III- lea î. Hr. Acestor bani li s-a dat numele de monete, după numele zeiţei. Acest cuvânt a pătruns mai apoi şi la noi, sub denumirea de „monedă”, precum şi în multe alte limbi.

Primele monede din aur au fost făcute în anul 241 î.Hr., având greutatea de 4,5 grame, până la 8,2 grame şi purtând numele de aureus.

Bibliografie: Maria, Gruder Galia, Cartea aurului, Bucureşti, Editura Humanitas, 2005.


Caută pe site

Copyright SC BERTUS SRL. Toate drepturile rezervate