harta | BSG

Leul lydianUn om care nu cunoaşte istoria şi nu învaţă din ea, nu are viitor.

„Un popor care nu îşi cunoaşte istoria este ca un copil care nu îşi cunoaşte părinţii.” spunea Nicolae Iorga.

Istoria aurului este strâns legată de dezvoltarea societăţii omeneşti. De multe ori, obiectele din aur, cu mii de ani vechime, au fost dovezi ale istoriei, ajutându-ne să ne descoperim trecutul.

În urma unor săpături făcute în Valea Regilor din Iran s-au descoperit vase, salbe, inele şi multe alte obiecte din aur, cu o vechime de 6000 de ani. Acestea sunt mărturia traiului îmbelşugat dus de clasa stăpânitorilor, datorită muncii săracilor.

Cu mii de ani înaintea erei noastre, fenicienii făceau schimburi comerciale cu aurul pe care îl transportau pe corăbiile lor, din Asia Mică. Ei au povestit grecilor despre bogăţiile legendare ale regelui Solomon şi despre cetatea de aur Ofir, care s-ar fi aflat în Nordul Etiopiei.

Etiopienii aveau aur, însă nu aveau fier. Aşa că dădeau fenicienilor aur, în schimbul fierului. Tot fenicienii sunt cei care au adus din Lydia, o ţară din Asia Mică, monede făcute din „electron” – amestec de aur cu argint. Aceste monede au apărut în urmă cu mai bine de 3000 de ani. Se pare că şi lydienii aveau ca simbol tot leul.

Acum vreo 2600 de ani, grecii au bătut şi ei monede rotunde, imitându-i pe lydieni. Acestea au fost mult mai frumoase, fiind bătute în tipare tăiate de meşteri pricepuţi, cunoscute ca fiind cele mai frumoase monede din câte a cunoscut antichitatea.

În vechiul Egipt au existat râuri cu nisipuri aurifere şi chiar mine de aur. Acestea au fost secătuite rapid de către faraonii şi preoţii egipteni. Între Nil şi Marea Roşie, într-un loc numit Valea Porumbeilor, se găseşte cea mai veche mină de aur din lume, având o adâncime de 300  de metri.  La intrarea în mină, arheologii au găsit cea mai veche hartă topografică din lume, ce reprezintă Valea Porumbeilor cu dealurile şi drumurile înconjurătoare. Pe pereţii minei se observă hieroglife şi desene dedicate extragerii şi prelucrării aurului.

Știați că prima hartă geografică din istoria omenirii reprezintă amplasarea unor mine de aur? Această hartă are aproximativ 3500 de ani și este de pe vremea faraonului Seti I, care a domnit în secolul XIV î.Hr.

Harta se găsește în muzeul din Torino, în colecția de papirusuri egiptene, fiind destul de bine conservată. Ea cuprinde trasarea unui plan al unor mine de aur din Deșertul Răsăritean. Pe lângă minele de aur, pe hartă mai este marcat un templu al zeului Amon, casele personalului, o fântână și un mormânt.

Această hartă minieră este impresionantă, având o precizie tehnică perfectă. Între lanțuri muntoase cu vârfuri ascuţite, colorate pe papirus cu roșu, se întind două văi paralele, având drumuri de acces către minele de aur, fiind legate printr-o vale transversală.

Astfel, geografia îi este recunoscătoare aurului, datorându-i desenul primei hărți cunoscute.

Bibliografie: Maria, Gruder Galia, Cartea aurului, Bucureşti, Editura Humanitas, 2005.


Copyright SC BERTUS SRL. Toate drepturile rezervate