Geme | BSG

pietre semipretioaseCredem că a cunoaşte principalele familii de geme sau pietre preţioase şi semipreţioase, este o lecţie care ar trebui învăţată de toţi cei cărora le plac bijuteriile.

Pietrele preţioase şi semipreţioase sunt grupate în familii sau grupe, în funcţie de compoziţia chimică pe care o au. Astfel, pietrele care au o compoziţie chimică identică sau foarte asemănătoare, fac parte din aceeaşi grupă sau familie. Bijutierii pot deosebi pietrele după culoare, care le e dată de mici cantităţi de elemente care au rol de catalizator. Un exemplu ar fi rubinul şi safirul, care au aceeaşi compoziţie chimică şi fac parte din familia corindonului. Cromul dă rubinului culoarea roşie, iar fierul şi titanul colorează safirul în albastru.

Iată principalele grupe de pietre preţioase şi semipreţioase (cu excepţia celor organice), care se folosesc la realizarea bijuteriilor. Grupele sunt în ordine alfabetică, nu în ordine valorică:

APATIT

BERIL

  • acvamarin (albastru)
  • bixbit (roşu)
  • smarald (verde)
  • goshenit (incolor)
  • heliodor (galben)
  • morganit (roz)

CALCEDONIE / AGAT

  • agat
  • hematit/heliotrop/calcedon verde (plasma)
  • carneol/cornalină
  • onix
  • jasp
  • cristopraz
  • sard
  • sardonix

CRISOBERIL

  •  alexandrit
  • crisolit
  • cimofan (sau crisoberil ochi-de-pisică)

CORINDON

  • rubin
  • safir
  • padparadascha

DIAMANT

DIOPSID

FELDSPAŢI

  1. FELDSPAŢI ALCALINI
  • adular (incolor)
  • ortoclaz galben
  • piatra lunii
  • microclin (amazonit)

2. FELDSPAŢI PLAGIOCLAZICI

  • labradorit
  • oligoclaz (piatra soarelui)
  • albit
  • sanidin

FLUORINĂ

GRANAT

  1.  SERIA PIRALPIT
  • pirop
  • rodolit
  • almandin
  • malai
  • spessartin (din care fac parte: granatul mandarin şi granatul care îşi schimbă culoarea)

       2. SERIA UGRANDIT

  • uvarovit
  • grossular (din care fac parte: hessonitul sau piatra de scorţişoară, grossularul verde, rosolitul, jadul de Transvaal şi tsavoritul)
  • mali
  • andradit (din care fac parte topazolitul, melanitul şi demantoidul)

STTICLĂ / TECTITE

HEMATIT

IOLIT

JAD

  • jadeit
  • nefrit

DISTEN

LAPISLAZULI

MALAHIT

OPAL

PERIDOT

PREHNIT

CUARŢ

  • ametist
  • cuarț maroniu (din care fac parte morionul, care e negru, cairngormul şi fumuriul)
  • citrin
  • ochi-de-şoim
  • alb lăptos
  • cristal de stâncă
  • cuarț roz
  • cuarț rutilat
  • ochi-de-tigru
  • cuarţ turmalinat

SCAPOLIT

SILIMANIT

SFEN

SPINEL

SPODUMEN

  • kunizit

SUGILIT

TOPAZ

TURMALINĂ

  1. ELBAIT
  • acroit (incolor)
  • indigolit (albastru închis) – de Parabia şi sibirit
  • multicolor (turmalină pepene verde, bicoloră şi tricoloră)
  • rubelit (roz)
  • verdelit
  • turmalină galbenă

       2. CROMDRAVIT (VERDE SMARALD)

       3. DRAVIT (MARĂ PÂNĂ LA NEGRU – MARONIU)

       4. SCHORLIT (NEGRU)

TUGTUPIT

TURCUAZĂ

ZIRCON

ZOIZIT

  • tanzanit (verde)
  • tuhlit (roz)

Bibliografie:

Crowe, Judith, Ghidul pietrelor preţioase : cum să evaluăm şi să utilizăm pietrele preţioase, de la tăietură şi culoare, la formă şi montură, Bucureşti, editura Enciclopedia RAO, 2007.

Pietrele sunt creaţii fascinante ce apar într-o paletã variatã de forme, tãieturi sau culori. O piatrã naturalã este caracterizatã prin forma de cristalizare care-i dã frumuseţe şi este cu atât mai valoroasã cu cât este mai rarã şi cu cât bucurã mai multe generaţii. Gemologii clasificã pietrele naturale în urmatoarele categorii:

a) Pietre preţioase în categoria cãrora intrã diamantul, rubinul, safirul şi smaraldul, apreciate pentru frumuseţea şi durabilitatea lor, utilizate pentru confecţionarea bijuteriilor foarte scumpe;

b) Pietrele fine ce desemneazã toate celelalte pietre transparente sau translucide , mai putin valoroase, folosite în confecţionarea bijuteriilor mai putin costisitoare – acvamarinul, opalul, alexandritul, topazul, granaţii, zirconul, cuarţul fumuriu, cuarţul roz, ametistul, citrinul, ametrinul, tanzanitul, brazilianitul, hidenitul, kunzitul,  turmalina;

c) Pietrele ornamentale, translucide sau opace se utilizeazã pentru confecţionarea bijuteriilor comerciale – jadeitul, nefritul, turcoaza, lapislazuli, sodalitul, agatul, jaspul, azuritul, malachitul crizocolul, chiastolitul, florina, fenacitul, serpentinu;

d) Materii organice preţioase ce provin din regnul animal sau vegetal – perlele, coralul, chihlimbarul, fildeşul, bagaua.

Pe lângă aspectul deosebit al pietrelor prețioase, proprietățile lor au făcut ca ele să fie utilizate și ca obiecte de cult încă din Preistorie.

Mai târziu, astrologii au asociat pietrele prețioase cu anumite semne zodiacale, stelare și planetare.

Proprietățile fizice neobișnuite ale unor pietre, cum ar fi conductibilitate electrică (la turmalină și cuart) sau magnetismul (la hematit), au făcut să fie folosite și ca leacuri (turmalina și cuarțul pentru transfer de energie, iar hematitul pentru tratarea reumatismului). Tratamentul cu geme se face prin aplicarea acestora pe locurile dureroase sau pe centrii nervoși sau energetici importanți – chakrele (puncte de energie fizică și spirituală). Culorile care corespund diferitelor părți ale corpului sunt: alb – creștet, purpuriu – frunte, albastru – gât, inimă – verde, ombilic – galben, sacral – portocaliu și roșu pentru baza coloanei vertebrale.  Astfel, deseori, tratamentul cu ajutorul gemelor se face în funcție de culoarea acestora.

Bibliografie: Rudolf Dud’a, Lubos Rejl, Pietre pre’ioase – mică enciclopedie,  Bucureşti, Editura Enciclopedia RAO, 2004.

Pentru ca o piatră să fie considerată prețioasă, ea trebuie să se diferențieze de celelalte minerale prin raritate, duritate și transparență. Deoarece diamantul îndeplinește aceste condiții pe deplin, el este considerat a fi regele pietrelor prețioase.

Nu se știe cu exactitate când a fost descoperit primul diamant, dar se cunoaște faptul că diamantele au fost găsite mai întâi în India. Diamantul a fost menționat în cărți pentru prima dată tot în India, de către un filozof politic indian, care a trăit prin secolul al III- lea î.Hr. Însă cartea nu a fost descoperită până în anul 1905. În acea carte se spune că se făcea comerț și tranzacții cu diamante,  acestea fiind folosite ca modalitate de plată, inclusiv a taxelor.

Forma inedită a acestui cristal, alături de transparența sa au făcut ca valoarea lui să fie mereu ridicată. Dar nu numai forma face ca diamantul să fie cel mai prețios și mai dorit dintre geme, ci și faptul că are cea mai mare duritate.

În Grecia Antică, oamenii se uitau la aceste pietre legendare, aduse din țări îndepărtate și spuneau că sunt „bucățele de stele căzute din ceruri” sau „lacrimile zeilor, care au căzut pe pământ”.

Bibliografie: Verena Pagel-Theisen, Diamond Granding ABC, 2001.


Copyright SC BERTUS SRL. Toate drepturile rezervate