fildes | BSG

athena_parthenosPartenonul/Parthenonul (nu Pantenonul din Roma) este un templu care a fost ridicat pe acropola din Atena, fiind dedicat zeiței Athena Parthenos (Atena Fecioara). Aici, pusă lângă un bazin cu apă, se afla statuia acestei zeițe, înaltă de peste zece metri. O reprezintă pe Athena, fiica lui Zeus și a lui Metis, stând în picioare. Este zeița războinică, dar și zeița înțelepciunii și a puterii, fiind zeița tutelară a Atenei. Este îmbrăcată într-o tunică largă și într-o mână ține o statuie a zeiței Nike sau Victoria, înaripată, mare de patru coți, iar în cealaltă – o lance, la capătul căruia era un șarpe. Pe cască erau sculptați un sfinx și grifoni în relief.

Statuia ea fost făcută de Fidias/Phidias, un sculptor grec din epoca lui Pericle. El și-a început munca în jurul anului 447 î. Hr. Pe piept, zeița sculptată avea un cap de meduză, cu șerpi încolăciți până la spate, iar la picioare avea un berbec. Ea stă cu mâna pe un scut așezat în poziție verticală. Corpul îi era din lemn și era placat cu sute de plăci de fildeș și foițe de aur și argint. Avea ochi de email, era încrustată cu pietre prețioase și supraîncărcată cu ornamente. Bazinul cu apă de lângă statuie avea un rol practic: lemnul din care era făcută statuia nu avea voie să se usuce, pentru că plăcile de fildeș și foițele de aur ar fi început să joace.

Pe piedestal era sculptată nașterea Pandorei. Pandora, prima femeie de pe pământ, a fost creată de zeii care, geloși pe Zeus care crease bărbații, au hotarât să creeze o femeie perfectă. Hefaistos, zeul meșteșugăritului, folosind apă și pământ, i-a dat corp și chip. Ceilalți zei au înzestrat-o cu multe talente: Afrodita i-a dat frumusețea, Atena înțelepciunea, Apollo talentul muzical, Hermes puterea de convingere. De aici și numele său, Pandora însemnând în limba greacă cu toate darurile.

Statuia a stat în Partheon până în secolul V, când a fost luată de romani. A mai fost menționată apoi în niște documente, în secolul x, ca fiind la Constantinopol, și, în timp, nu se știe cum, a dispărut. O serie de replici și lucrări inspirate de aceasta, atât antice cât și moderne, au fost făcute.

O replică modernă de Alan LeQuire stă în reproducerea Parthenonului în Nashville, Tennessee . Opera lui LeQuire, născut în Nashville, a fost făcută după descrierile date de original, și are 12,8 metri înălțime. Versiunea modernă a durat opt ​​ani până a fost finalizată, și a fost prezentată publicului pe 20 mai, 1990.

Plăcile de aur de pe statuia Athena din Grecia Antică, cântăreau aproximativ 680 kg, în timp ce pe statuia din Nashville au fost puse plăci de 3,9 kg.

Bibliografie: Paler, Octavian, Calomnii mitologice, București: Adevărul Holding, 2010.

sursa foto

În anul 433 î.H., sculptorul Phidias a definitivat incredibila statuie a lui Zeus, regele zeilor greci. Aşezată într-un templu special construit la Olympia, gigantica statuie avea o înălţime de 13 m. Dimensiunea statuii şi meticulozitatea creatorului ei i-au surprins pe vizitatori; se spune că arăta mai degrabă ca o bijuterie decât ca o sculptură. Phidias l-a înfăţişat pe Zeus aşezat pe tron. Trupul lui părea atât de natural, încât mulţi aveau impresia că îl văd aievea pe Zeus.

Statuia a fost sculptată după tehnica cryselephantină; avea o structură internă din lemn (cedru), acoperită cu foi de aur şi plăci de fildeş, bogat decorată şi cu abanos, bronz, pietre preţioase şi picturi. Fildeşul folosit provenea din colţi de elefant şi dinti de hipopotam.
În partea de sus a tronului, în spatele zeului se aflau sculptate cele 3 zeiţe surori, fiice ale lui Zeus: Aglaea, Talia si Euphrosyne; se spune că ele dădeau frumuseţe şi farmec muritorilor norocoşi.
Cununa de ramuri de măslin făcută din aur, de pe capul lui Zeus, dovedea legătura acestuia cu atleţii olimpieni; în mâna dreaptă stătea zeiţa inaripată a victoriei, Nike, sculptată din aur şi fildeş, care apare drept însoţitoare permanentă a lui Zeus. În partea dreaptă şi stângă a tronului, pe mânere erau sculptaţi 2 sfincsi (sfinx=monstru legendar, femeie în partea de sus şi leu în partea de jos; mai avea coadă de şarpe şi aripi de pasăre). Câte un leu sculptat „păzea” fiecare latura a tronului; dealtfel şi veşmintele lui erau făcute din plăcuţe de aur modelate după corp prin stemuire. Sandalele erau  tot din aur, iar ochii se spune că erau din sticla colorată, şi păreau vii. În mâna stangă ţinea un sceptru bătut în metale preţioase, pe care  stătea un vultur splendid, făcut din aur,reprezentând puterea zeului. În faţa statuii se afla un bazin care conţinea uleiuri necesare pentru întretinerea statuii, având şi rolul unei enorme oglinzi în care se reflecta statuia.
Lui Phidias i-au trebuit 8 ani pentru a termina maiestuoasa operă. La preţurile actuale, aurul folosit la decorare ar fi costat peste 10 milioane de euro. La aproape 60 de ani de la terminarea lucrării, plăcile de fildeş au început să se desprindă, fiind nevoie de o restaurare.
Împăratul roman Caligula a încercat sa fure statuia, dar oamenii săi au fugit îngroziţi când, după cum spune legenda, figura s-a făcut a râde spre ei, iar schelele s-au prăbușit.
Nu se cunosc cu siguranţă împrejurările în care a dispărut opera lui Phidias, însă se presupune că ar fi fost incendiată în anul 408 d.Hr.
În antichitate, personalități importante au făcut contrucţii magnifice, ca o dovadă elocventă a puterii şi influenței pe care le aveau;  noi nu putem decât să rămânem plăcut impresionați de măiestria de care au dat dovadă aceste personalități.

Caută pe site

Copyright SC BERTUS SRL. Toate drepturile rezervate