febra | BSG

Istoria sau filmele au oferit întotdeauna imaginea lui Cristofor Columb (1451 – 1506) ca fiind un mare navigator şi om de onoare. Însă, în realitate, nu era tocmai aşa.

În primul rând, Cristofor Columb era un marinar destul de nepriceput. În prima sa câlătorie, în San Salvador, a deviat de multe ori de la direcţie, provocând astfel nemulţumire în rândul mateloţilor şi chiar un început de revoltă. Echipajul nu prea avea încredere în el, după rapoartele care s-au păstrat.

Despre el se mai spune şi că a fost negustori de sclavi.

În jurnalul de bord al corabiei Santa Maria, Columb vorbea doar despre aurul pe care îl va căuta în insulele unde va ajunge.  Pentru el, aurul devenise un fel de boală. Genovezul vorbeşte despre aur, spunând că este „lucrul cel mai dezirabil din lume”. El nu era interesat de descoperiri, ci de aur şi pietre preţioase, pe care le căuta în fiecare călătorie de-a sa.

În aprilie 1492, Ferdinand al V-lea, regele Castiliei, și regina Isabella au fost de acord să sponsorizeze expediția.
Contractul semnat menționa că navigatorul devenea vicerege asupra tuturor teritoriilor descoperite și în plus i se acorda o zecime din toate metalele prețioase descoperite sub jurisdicția sa.

Dar iată că aşa s-a întâmplat, că aurul l-a mânat să facă descoperirile pe care le-a făcut.

Columb nu a corespuns speranțelor pe care Spania le pusese în el. Coloniștii care l-au însoțit au descoperit țări mănoase, dar nu au găsit comorile de aur la care se așteptau. Ei au început să se certe între dânșii și să trimită în Spania plângeri împotriva lui Columb. Pentru a pune capăt acestor conflicte, amiralul însuși a cerut reginei Isabella să trimită un comisar care să verifice plăngerile îndreptate contra lui. Comisarul l-a pus pe Columb în lanțuri și l-a trimis în Europa. Regina l-a eliberat, dar nu l-a mai lăsat stăpân pe țările descoperite. În ultima sa expediție, Columb și-a pierdut corăbiile pe coasta Americii Centrale și s-a întors bolnav în Spania (1504). El a murit, în 1506, sărac și aproape uitat, fără să știe că a dat Castiliei o Lume Nouă.

 Bibliografie: Richard Bessiere, Comorile pierdute ale omenirii, Bucureşti, Editura Litera, 2010.


Copyright SC BERTUS SRL. Toate drepturile rezervate