epoca moderna | BSG

Dacă pe vremea dacilor, pe aceste meleaguri aveam meşteşugari foarte pricepuţi, iată că, începând cu epoca modernă, când cantitatea era mai presus decât calitatea, cei mai renumiţi creatori de bijuterii se aflau îndeosebi la Paris.

În ţările române, mai ales după revoluţia de la 1848, creaţia în aur este delimitată de cea europeană. Nu doar obiectele personale ale marilor domnitori, dar şi însemnele de putere sunt executate de bijutierii din Berlin, Paris sau Viena.

Însuşi fondatorul României moderne, Alexandru Ioan Cuza îşi comandă sau primeşte obiecte lucrate la Paris, de la Stern sau chiar Cartier. Obiectele obişnuiau a fi împodobite cu multe briliante.  Diamantele şi briliantele erau  faţetate după cele mai moderne modele şi tehnici create de către şlefuitorii din Amsterdam şi Anwerpen. În acele vremuri, Africa de Sud devine principalul furnizor de „lacrimile zeilor” din lume.

Cu toate că arta aurului era circumscrisă curentelor artistice europene, la noi s-a păstrat încă spiritul tradiţionalist, reflectat în anumite elemente aflate pe obiectele din aur ale acelor vremuri. Acestea se pot observa, de exemplu, pe medalionul de aur şi pietre preţioase dăruit de către locuitorii districtului Tecuci lui Alexandru Ioan Cuza. Lucrarea a fost realizată de Stern.

Tot Alexandru Ioan Cuza aduce la curtea din Bucureşti, bijutieri mari şi renumiţi. El le comandă opere de valoare, însă le cere să se înscrie tradiţiilor artei noastre. Astfel, el reuşeşte să menţină aceste pământuri printre primele în lume în ceea ce priveşte arta bijuteriilor.

Multe dintre obiectele valoroase din aur le puteţi admira la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti.

Bibliografie: Burda, Ştefan, Tezaure de aur din România, Editura Meridiane, Bucureşti, 1979.

Spiritul libertăţii, prezent în epoca modernă, se reflectă şi în arta prelucrării aurului, care, acum este predominată de bijuterie.

Dacă până acum obiectele din aur erau un însemn al unei persoane, al puterii sau al nobleţii, ele devin acum podoabe ornamentale, decorative. Exceptând sceptrele şi coroanele, tot ce produceau aurarii putea fi purtat de oricine le poate achiziţiona. Aurul, aşadar, devine acum un însemn al bogăţiei şi abia mai târziu al unei anumite spiritualităţi.

În epoca modernă, bijutierii încercau, în arta lor, să cuprindă mai toate elementele existente pe glob, pe toate gusturile, având astfel posibilitatea de a avea cumpărători de pretutindeni. Ei introduc în artei bijuteriilor modele precum: cele greceşti (motive geometrice labirintice, frunze de viţă, vrejuri sau capete de armoraşi), cele persane (cu motive zoomorfe – lei, grifoni, animale fantastice înaripate, etc.), cele indiene sau cele romane, cu pietre preţioase şi camee (cameea e o piatră semiprețioasă, dură, uneori formată din straturi de culori diferite, sculptată în relief, utilizând tehnica gravurii, adică sculptura în basorelief).

Începând cu secolul al XVIII – lea, obiectele din aur sunt încărcate cu pietre preţioase, bijutierii încercând să le facă cât mai strălucitoare şi mai colorate.

Mari artişti precum Faberger, Bulgari, Cartier, Tiffany, Lalique, Picasso, Salvador Dali sau Vever, îmbină, în creaţiile lor, aurul cu diamantele, cu platina şi perlele.

Sotirio Bulgari (1837 – 1932) este unul din marii reprezentanţi ai artei moderne în Italia, fondând o casă de bijuterii în anul 1881.

Alfred Cartier este creatorul bijuteriilor în special din platină şi pietre preţioase, fiind membru al casei de bijuterii fondată în 1859 de către Luis François Cartier.

Peter Carl Fabergé (1846 – 1920) era bijutierul Curţii Imperiale a Rusiei, fiind creatorul faimoaselor „Ouă de la Răsărit”.

Henri Verver (1854 – 1942) este un renumit bijutier francez, având o mare contribuţie în „art nouveau” sau „arta nouă”, al doilea ca importanţă în Franţa, după René Jules Lalique.

Tiffany Louis Comfort (1848 – 1933) e membru al casei de bijuterii cu acelaşi nume, casă careîncepe să producă din anul 1848.

Chiar şi renumitul Picasso are creaţii de seamă în domeniul bijuteriilor.

Bibliografie: Burda, Ştefan, Tezaure de aur din România, Editura Meridiane, Bucureşti, 1979.


Caută pe site

Copyright SC BERTUS SRL. Toate drepturile rezervate