echilibru | BSG

yin-yang-aurCu toții cunoaștem acest semn, yin și yang, știm că are legătură cu  o filozofie din China, însă puțini știu ce semnifică.

Filozofia cu care are legătură principiul yin și yang se numește taoism sau Daoism. Dacă în basmele occidentale, binele învinge întotdeauna răul, această filozofie susține că binele există exact în aceeași măsură cu răul și sunt complementare, creând un echilibru care face ca universul să-și continue existența.

Yin și Yang sunt două forțe apărute odată cu lumea și stau la baza universului.

Taoismul a fost înființat de Lao Tzi sub dinastia Han, în China, în secolul II î. Hr., care spunea despre Dao (care se traduce prin „drum” sau „cale”) că este vid, dar când acționează pare inepuizabil. El este principiul absolut al universului, ce produce varietatea tuturor aspectelor ale acestei lumi, principiu echilibrator printr-o anumită ordine necesară societății.

Tao prezintă trei fațete ale celor trei comori care alcătuiesc viața omului: esența (trupul), energia și spiritul. De asemenea, el reprezintă forța care curge prin toate lucrurile și ființele neînsuflețite din univers.

Yin este elementul întunecat, reprezentând tristețea, partea intimă, femininul, noaptea sau răul, pe când Yang  este elementul luminos, care reprezintă bucuria și fericirea, masculinul, ziua sau binele.

În credința taoistă, nu există granițe fixe între yin și yang, între fizic și spirit, între știință și filozofie. Aceste două forțe, yin și yang, nu pot fi separate nicicând. Ceea ce face ca omul și lumea să continue să existe este tocmai balanța dinamică, armonia care funcționează și transformarea ciclică.

Dacă stăm bine să ne gândim, există și la noi, la români, o vorbă veche care spune că în tot răul este și un bine.

Astfel, taoismul reprezintă calea prin care omul trebuie să coopereze cu natura și cu tot ce-l înconjoară. Omul trebuie să se inspire din natură și să-și creeze un mod de viață asemănător. Omul trebuie să privească în jurul său, și, în funcție de împrejurări, să acționeze, să se adapteze, pentru că totul este într-o continuă mișcare și schimbare, totul e relativ.

Prin artele marțiale, chinezii ajungeau la calea care ducea la o viață în armonie cu natura, artele marțiale luând mișcările esențiale (de atac, apărare, eschivă etc.) de la animale sălbatice (tigru, maimuță, șarpe, călugăriță etc.).

Bibliografie: Andronovici, Liviu, Scurtă istorie a bijuteriilor româneşti începând cu Dacia precreştină, Bucureşti, 2009.


Copyright SC BERTUS SRL. Toate drepturile rezervate