doamna chiajna | BSG

Bijuterii şi veşminte de preţ erau purtate şi de domnitorii şi voievozii Ţării Româneşti, în trecut, dar şi de soţiile acestora. Astfel, fresca de la mănăstirea Snagov îl înfăţişează pe Mircea al V – lea Ciobanul (1545 – 1552; 1553 – 1554; 1558 – 1559), care a fost căsătorit cu vestita doamnă Chiajna, fiica lui Petru Rareș şi nepoata lui Ştefan cel Mare. Mai apar şi cei trei fii ai lor, Petre, Radu şi Mircea, în întreaga lor strălucire domnească. Se numea „Ciobanul” probabil pentru că înainte de a urca pe tron cumpăra oi pentru Constantinopol.

Domniţa Chiajna moştenise de la tatăl ei, Petru Rareş, pe lângă inteligenţă, şi dragostea pentru fast. Ea era îmbrăcată mereu ca o împărăteasă bizantină, încărcată cu bijuterii, cu o coroană înaltă bătută cu pietre preţioase, cu pandelcouri lungi de aur pe lângă urechi. S -a căsătorit în anul 1545 cu Mircea, voievodul Munteniei, fiul lui Radu cel Mare, cu care a avut, pe lângă cei trei fii menţionaţi mai sus, şi patru fete.

Mergând în vizită la Constantinopol, aceasta a fost invidiată în haremul sultanului pentru şiragurile de perle de la gât şi pentru nestematele din biijuteriile pe care le purta.

După moartea lui Mircea Ciobanul, în 1559, se instituie ca tutore a fiului ei cel mai mare Petru cel Tânăr,  în vârstă de 13 ani, pentru care a obținut tronul. Îi întărește domnia fiului prin daruri preţioase pe care le trimitea la turci, de unde a cerut și doi tineri fanarioți pentru fiicele sale. Au fost propuși Stamatie Paleologu, tânăr și chipeș, și bătrânul Cantacuzen. Fiica ce trebuia să se căsătorească cu bătrânul a fugit cu tânărul boier român Radu Socol, pe care îl iubea. Ca să spele rușinea aruncată pe obrazul Porții otomane, Chiajna a trimis alte noi daruri mari. În același timp ca să se răzbune pe boieri, a dat ordin să fie omorâți mai mulți dintre ei. În 1574 și-a măritat o altă fiică cu sultanul Murad. După un an însă, a căzut în dizgrația turcilor, care au exilat-o la Alep, în Siria. Aici a trebuit să-și câștige existența cu negustoria și țesutul. A murit în 1588,  iar mormântul este la Galata.

Chiajna a rămas în istoria noastră ca una dintre marile doamne, prin inteligenţă, dârzenie, dorinţă de putere, fiind prima femeie care s-a pus în fruntea oastei, în bătălia de la Româneşti şi apoi la Şerbăneşti.

Bibliografie: Galia Maria Gruder, O istorie fascinanta a pietrelor preţioase, Bucureşti, Editura Tritonic, 2004.

sursa foto


Copyright SC BERTUS SRL. Toate drepturile rezervate