cufar | BSG

Chivotul Legii era un cufăr aşezat în sanctuarul templului lui Solomon. Alţi cercetători spun că ar fi patru locuri în care ar fi putut fi adăpostit misteriosul şi preţiosul chivot.

Dimensiunile Chivotului i-ar fi fost revelate lui Moise, pe Muntele Sinai, după cum ne spune Biblia.

Matei spune că acest chivot ar constitui sursa tuturor puterilor lumii, un sanctuar mobil, o garanţie a alianţei lui Dumnezeu cu poporul ales.  Savantul Maurice Denis Papin spune că este vorba despre un fulger, a cărui putere făcea din Moise mesagerul Domnului. În opinia acestor cercetători, Chivotul Legii ar fi de fapt o cutie electrică, putând produce descărcări puternice.

Tradiţia spune că acest cufăr era făcut din lemn preţios şi placat cu aur pe dinăuntru şi pe dinafară (acelaşi principiu cu al condensatorilor electrici: doi conductori despărţiţi de un izolator).

Cufărul era păzit de doi leviţi care, pentru a-l deplasa, introduceau „două toiege placate cu aur prin nişte inele, în timp ce o coroană de aur, înconjurând obiectul, ajungea până la pământ”. Acesta poate fi, de fapt, un efect de conducţie cu priză la pământ, condensatorul descărcându-se astfel fără nici un pericol pentru cei ce-l transportau. Dar când era izolat, Chivotul avea câteodată o aureolă de scântei, flăcări sau fulgere.

Fizica modernă ne-ar spune că acest cufăr se comportă exact ca o baterie de Leyda: un aparat cu unde negative. Ştiinţa modernă crede că ar putea fi vorba despre primul dispozitiv de acest gen fabricat de mâna omului.

Dar, dacă lăsăm ştiinţa la o parte, Chivotul Legii rămâne simbolul spiritual al cunoaşterii, puterea interzisă, dar şi simbolul celor mai mari mistere ale lumii.

 Bibliografie: Richard Bessiere, Comorile pierdute ale omenirii, Bucureşti, Editura Litera, 2010.

Pentru om, asta este Pământul: un cufăr imens cu comori. Iar omul, înarmat cu ştiinţa sa, a reuşit să le descopere şi să le valorifice de-a lungul timpului.
Aceste comori se găsesc peste tot în jurul nostru şi sunt ca un sac fără fund. Unele se găsesc în aer, altele în apă, unele în creierii munţilor, iar altele sub ape.  În pământ găsim cărbuni, ţiţei, gaze naturale, sare, şi nenumărate şi diversr minereuri şi minerale.
Chiar şi aerul şi apa sunt comori nepreţuite. Pe lângă faptul că fără ele n-am putea trăi, ele ne pun la dispoziţie, foarte ieftin, energia electrică, prin acţionarea centralelor eoliene şi hidraulice. Aerul oferă industriilor oxigenul, azotul, gazele rare fără de care nu s-ar putea fabrica prea multe produse.
Şi în ţara noastră sunt nenumărate şi variate comori. De la seculare păduri de fag, stejar, brad şi molid care acoperă munţii, la imensele şesuri şi dealuri cu livezi. Să nu mai vorbim de subsolul patriei noastre, care e bogat în cărbune, ţiţei, fier, sare şi gaze naturale. Mai ascund mult aur întovărăşit cu argintul şi multe alte minereuri.  Oare noi, locuitorii acestei ţări, suntem conştienţi că le avem?


Copyright SC BERTUS SRL. Toate drepturile rezervate