cianurare | BSG

cianuraAurul și argintul apar în natură de cele mai multe ori asociate, și de obicei se găsesc zăcăminte de minereuri auro-argintifere și numai în mod excepțional se găsesc și zăcăminte numai de argint. Din această cauză, extragerea și prelucrarea minereurilor pentru a obține cele două metale suportă operații identice, care se fac în același timp.

Până prin secolul XIX, aurul se extrăgea din nisipuri aurifere, din apele râurilor, prin cernere, sau din mine, din filoane aurifere. Filoanele sunt ca niște vene de aur masiv și pur, care trebuie doar spart din rocă. Astfel, din apele râurilor care spălau filoanele din mine, prin sitare, se separau pepitele de nisip.

Acum, metodele moderne de extracție a aurului utilizează ca materii prime zăcămintele de aur aflate sub orice formă, chiar și minerale. Mai întâi, se extrage aurul sub formă de amalgam (adică reacția aurului cu mercurul), prin amalgamare, sau sub formă de cianură de sodiu, prin cianurare.

Amalgamarea se folosește la minereuri cu granulație mare, iar cianurarea – la minereuri cu granulație mică și din nămol aurifer.

Extragerea aurului din aliajul cu mercurul se face prin distilare (distilare – trecerea unui lichid în stare de vapori prin fierbere și condensarea vaporilor astfel obținuți, procedeu folosit pentru a separa un component lichid). Astfel, se încălzește amestecul de aur cu mercur la 350°C – 800°C, atunci când se topește mercurul și se separă din amestec.

Cianurarea se obține prin adăugarea de cianură de sodiu în minereu. Se obțin astfel mai multe cianuri duble, de aur și sodiu și cianură dublă de argint și sodiu. Prin adăugarea zincului, aurul și argintul precipită, adică se separă, intră în reacție chimică cu cianura de sodiu, care scoate aurul și argintul pur din amestec.

Cianura însă rămâne în sol, provocând diverse boli, poluare și probleme de mediu. Este cea mai periculoasă otravă pentru om, plante și animale. Această metodă se va folosi în cazul în care se va aproba proiectul de la Roșia Montana.

După aceste tratamente, aurul și argintul nu sunt încă pure, și de aceea se rafinează într-o baie electrolitică.

Bibliografie:

1. Lăzărescu, Ion; Brana, Viorel, Aurul și Argintul, Editura Tehnica, București, 1972.

2. Andronovici, Liviu, Scurtă istorie a bijuteriilor româneşti începând cu Dacia precreştină, Bucureşti, 2009.

Rosia-MontanăÎntre Mureș și Arieș se află Munții Metaliferi. Această zonă constituie cea mai veche și cea mai renumită regiune auriferă din Europa, cunoscută sub denumirea de Poligonul aurifer al Munților Apuseni, având ca vârfuri localitățile: Baia de Arieș, Roșia Montană, Săcărâmb, Zlatna, Caraci și Stănija.

Aici, aurul nativ se prezintă în cuiburi, impregnat în gangă sau în sulfuri. În unele locuri se găsesc cuiburi sau vinișoare de aur, sub formă de foițe, plăci, fire sau chiar cristale octaedrice. În alte locuri aurul nativ se găsește sub formă de grăunți până la 3-4 mm, asociați cu pirita, blenda sau galena, cu cuarțul, calcitul și cu rodocrozitul. Mai sunt grăunți de aur de dimensiuni foarte reduse, încât spălarea minereului ne arată doar prezența unui praf de aur care abia se vede. În unele minerale, aurul poate fi atât de fin, încât se poate vedea numai la microscop.

Zăcămintele sunt de diferite tipuri: filoane aurifere (filon – zăcământ cu aspect de plăci format în crăpăturile scoarței pământului prin consolidarea magmei sau prin depunerea unor minerale aflate în soluție în apele termale), volburi, concentrații metasomatice (metasomatoza – transformarea materiei în procesul de formare a minereurilor), impregnații și rețele filoniene.

Adâncimea la care se găsesc zăcămintele cunoscute este, în această zonă, destul de redusă, doar câteva sute de metri.

La Roșia Montană, filoanele aurifere formează adevărate rețele.

Pe lângă aur, mai este și argint, cupru, titan, arseniu, crom, nichel și alte metale.
Cianurarea este cel mai răspândit și mai rapid procedeu de prelucrare a aurului și argintului. Cea mai mare parte din producția anuală de aur și argint provine din minereuri auro-argintifere prelucrate prin acest mod.
Procedeul de cianurare constă în dizolvarea metalelor prețioase (aur și argint) conținute în minereuri cu ajutorul leșiilor alcaline – soluții de cianură și potasiu sau de sodiu de anumite concentrații. Din soluțiile alcaline îmbogățite cu metale prețioase, aflate sub formă de cianuri duble de aur (argint) și sodiu, aurul și argintul sunt precipitate ca nămoluri, cu ajutorul zincului sub formă de praf sau șpan. Pentru ca precipitarea să se facă mai ușor, adesea se adaugă și acetat de plub, care menține zincul neoxidat.
Recuperarea aurului și argintului din soluțiile de cianură se mai face și prin adsorbția (adsorbție – fixare și acumulare a moleculelor unui gaz sau a unui lichid pe suprafața unui corp solid) pe cărbune de lemn, o tonă de cărbune putând precipita cca 24 kg de aur. Se mai poate aplica și procedeul modern al rășinilor schimbătoare de ioni.

Cum s-a format aurul în Munții Apuseni:

Zăcămintele de aur din zona Munților Metaliferi s-au format datorită unor activități metalogenetice (metalogeneza – ramură a geologiei care studiază formarea și răspândirea zăcămintelor minerale în scoarța Pământului) intense ale unui magnetism subsecvent tardiv care s-a manifestat în zona Brad-Sacarâmb prin vulcani riolitici, cum e Băița (roilitul este o rocă vulcanică), andezitici, precum Fața Băii, de andezite cuarțifere (Hondoi, Faerag, Stogul, Barza) și vulcanii dacitici (dacit – rocă vulcanică cenușie) ai Cetrașului. Mai e Trestia, Măgura, Caraci, Dealul Fetii, București-Rovina, Curechiu, Porcurea, Duba-Coasta Mare-Cerburea.

Alte zone mai sunt: Roșia Montană-Bucium-Baia de Arieș și Zlatna-Stănija.

În procesele metalogenetice, coloanele de explozie au avut un rol foarte important, fiind principalele căi de acces pentru soluțiile hidrotermale, care au dus la formarea volburilor aurifere și la concentrațiile de minereuri polimetalice (polimetalic – care conţine mai multe metale; din care se pot extrage mai multe metale; multimetalic).

La Roșia Montană, coloanele de brecie (brecie – conglomerat format prin cimentarea unor fragmente colţuroase de roci de natură sedimentară, pirodastică sau eruptivă) s-au format după efuziunile de dacite. Principala coloană de brecie este Dealul Cetate. Acest deal, care este cunoscut ca fiind singurul „Muzeu minier natural” e străbătut de foarte multe galerii de nivele diferite și în toate sensurile, rezistând de peste 2000 de ani.

Aici, în Dealul Cetate se află multe coloane mai mici, în care se află volburile aurifere. În dealul Cârnic, coloana principală este Cotoroanța.

Țara noastră are, așadar, mari bogății. Avem aur, argint, cupru, titan și multe altele la Roșia Montană. Ce facem cu ele?

Bibliografie: Lăzărescu, Ion; Brana, Viorel, Aurul și Argintul, Editura Tehnica, București, 1972.


Caută pe site

Copyright SC BERTUS SRL. Toate drepturile rezervate