Aurului | BSG

muzeul aurului BradAurul este un metal nobil, preţios, plăcut de toata lumea;  îl purtam şi îl vedem în fiecare zi, ba unii dintre noi chiar lucrăm cu el zi de zi, dar niciodată nu am stat să ne gândim, oare cum a apărut acest metal în natură, cum am ajuns să îl scoatem la suprafată din măruntaiele pămantului şi cum a ajuns acel aur să devină o bijuterie pe care o purtăm şi cu care ne mândrim.

Din acest motiv, un grup format din câteva persoane am pornit pe “drumul aurului”, să vedem ce înseamnă de fapt aurul , cum arată el în stare naturală şi cum se extrage din pământ.

Prima oprire a fost Muzeul aurului din Brad, muzeu unic în Europa, cu o vechime de peste 100 de ani, unde putem vedea mai bine de 2000 de exponate aduse din ţara noastră şi din toată lumea.

Aici am observat cum arată aurul care se extrage depus în tot felul de minerale si roci.  În minereu, aurul apare sub diverse forme: fin dispersat, liber sau concrescent cu alte minerale, şi rare combinaţii chimice naturale ale aurului cu telurul. Este expus aurul în combinaţie cu diferite minerale, cum ar fi cuarţ, calcar sau granit. Se mai pot admira minerale şi oxizi din diferite părţi ale lumii, şi sunt prezentate proprietăţile lor fizice şi compoziţia chimică. Am putut observa şi diferite forme mai speciale ale aurului, formate în mod natural, cum ar fi: cea sub formă de  hartă a României, de raţă, de pană, denumită „pana lui Eminescu”, de ferigă, de urs polar, sau cea în forma  de balerină sau dansatoare de flamenco, cum i se mai spune. Mai impresionează şi şopârlele din aur, dar toate acestea sunt doar câteva dintre cele 2000 de exponate care pot fi întâlnite aici. În Muzeul aurului sunt expuse cele mai valoroase exponate de aur în stare nativă, aproximativ 18kg de aur, iar şoparla ce se vede în imaginea alăturată a fost estimată la o valoare de 3 milioane de dolari.

Exponate unice cum ar fi aurul nativ din Munţii Metaliferi, telur, silvanit , nagyagyt din Munţii Apuseni, şi aproape 800 de exponate din alte ţări : minerale structurate după compoziţia chimică: oxizi, săruri oxigenate, sulfuri metalifere, săruri halogenate, multe dintre ele fiind descoperite la noi în ţară pentru prima oară în lume.

Am putut vedea, de asemenea şi pietre preţioase în starea lor naturală, printre care: diamantul şi rubinul, pietre semipreţioase ca şi ametistul, turcoazul şi zirconiul, metale scumpe cum ar fi platina sau argintul.

Această vizită ne-a făcut sa realizăm ce ţară frumoasă şi bogată avem.

Muzeul aurului, din Brad este un muzeu recent redeschis, după 5 ani de inactivitate, care merită vizitat .

 

Au contribuit la articol şi: Sautiut Alexandra, Munteanu Alina şi Forverszki Orsolya

Trecuseră o sută de ani de la descoperirea aurului din Siberia şi de la călătoriile primului pionier rus, Alexandru Andreevici Baranov, care a cercetat Alaska.  Acesta, împreună cu câţiva vânători ruşi, au luat în stăpânirea Rusiei şi ţinuturile cu livezi de portocali ale Californiei. Aici au întemeiat multe aşezări, printe care şi colonia Ross, de la poalele munţilor Sierra Nevada.

Printre primii emigranţi care au sosit în aceste locuri în 1847 a fost şi elveţianul Jean Scutter, care a cumpărat de la ţar colonia Ross. Într-o zi, când tâmplarul său, Marshall, tocmai terminase de construit un joagăr, a observat numeroase boabe strălucitoare în nisipul din prundul unui râu. Sutter, după ce a examinat nisipul, şi-a dat seama că era plin de boabe de aur. Vestea a mers mai departe, până a ajuns la urechile unor trapperi (vânători nomazi care prind animale cu curse) şi vagabonzi. Aceştia au năvălit în albia râului şi au distrus ferma lui Sutter. La câteva luni de la descoperirea tâmplarului, 10.000 de oameni se aflau la poalele munţilor Sierra Nevada.

Pe pământurile Californiei locuiau indieni din triburile atapasci şi şoşoni. Aceştia s-au opus înaintării albilor. Dar singurele lor arme erau săgeţile de lemn şi topoarele din piatră şlefuită, aşa că au putut fi exterminaţi foarte uşor, până la ultimul, de către cruzii colonişti europeni.

Cam în acelaşi timp cu descoperirea aurului din California, un polonez pe nume Strzelocki a găsit aur în Munţii Albaştrii din Australia. Guvernatorul de atunci, l-a rugat pe polonez să ţină secret descoperirea sa, de frică să nu se întâmple şi în ţinutul său „nebunia aurului”. Secretul a fost păstrat până în anul 1851, când un cioban a descoperit un „bolovan strălucitor” de 84 de kilograme pe câmpul de la Ballart. Acesta a fost cel mai mare bulgăre de aur descoperit pe pământ până acum.

În fiecare zi, cel puţin 500 de oameni de toate naţionalităţile alergau pe câmpul Ballart, călare sau pe jos, spre noul „El Dorado” australian. S-a descoperit apoi aur şi la Coolgardie şi Kalgoorlie, iar „nebunia aurului” a întrecut orice închipuire. Populaţia albă a Australiei a crescut în câţiva ani de la 400.000 la 1.000.000 de locuitori. Iată cum a putut influenţa şi schimba aurul istoria omenirii.

Bibliografie: Lecca, Aurel, Comorile pământului, Editura Tineretului, 1962.

 


Copyright SC BERTUS SRL. Toate drepturile rezervate