aureus | BSG
Aur, 34 mm lăţime, Irish Creek, Grass Valley, California, SUA

Aur, 34 mm lăţime, Irish Creek, Grass Valley, California, SUA

Cuvântul „aur” vine din latină, de la aurum.

Aurul este cunoscut ca metal prețios din mileniul IV î.Hr. A fost prețuit de sumerieni, egipteni, azteci, incași, populația maia, greci și romani, care l-au folosit mai întâi ca obiect de cult, iar apoi ca monedă. Monedele egiptenilor antici erau bătute din aliaj de aur și cântăreau 14 g. Primele monede lidiene erau făcute dintr-un aliaj de aur și argint, în secolul VII, î. Hr., cântărind tot 14 g. Monedele aureus, din Roma antică cântăreau 4,5 -8,2 g.

Efectele tămăduitoare ale aurului sunt: încetinirea procesului de îmbătrânire și transferul de energie pozitivă, alungând tristețea. Aurul se descarcă energetic în apă călduță și se reîncarcă în scurt timp la soare.

Punctul de topire al aurului este 1064 grade Celsius.

Aurul se exploatează de peste tot din lume. Printre cele mai importante depozite sunt cele din Japonia (lângă Oguchi şi Kagoshima), Filipine (Luzon), Noua Guinee (fluviul Bulolo), Rusia (munţii Ural), Noua Zeelandă şi Fiji. În Australia au fost descoperite, în secolul XIX, blocuri uriașe de aur, de 68,26 kg, 71,03 kg și 92 kg. În California, lângă Sacramento, s-a descoperit o pepită de 35 kg.În Chile s-a găsit o pepită de 153 kg, iar în Brazilia una de 62,3 kg. Alte locuri care merită menționate sunt: Canada, în Yukon și Teritoriile de Nord – Vest; Mexic (El Bargueno), Chile (El Indio), Peru sau Columbia. Aproape toate țările din Africa au produs aur. Cel mai mare producător de aur din lume este Africa de Sud, unde conglomeratele aurifere din regiunea Witwatersrand au produs mai bine de un secol până la 700-1000 de tone pe an. Din 2001, producția de aur este de până la 400 de tone anual.

Aurul a jucat un rol important în istoria multor țări, inclusiv a noastră. El a rămas un standard monetar până în zilele noastre, fiind utilizat, pe lângă confecționarea bijuteriilor, a obiectelor decorative sau placări, și în tehnologia modernă, mai ales în optică și electronică.

Iată o istorioară în care salvarea patriei se datorează unor gâște (la propriu :) ):

Pe una dintre colinele Romei, Capitoliu, se afla mai demult citadela orașului, care era apărată de o mână de ostași. Aceasta a rezistat asediului galilor timp de șapte luni. Într-o noapte, pe când toți apărătorii cetății adormiseră extenuați, galii au plănuit un atac. Astfel, ei se apropiau încet și în liniște, încercând să intre în cetate pe furiș.

În cetate era un templu închinat zeiței Iunona, unde se aflau niște gâște considerate sacre. Acestea au simțit că cineva se apropie şi au început să facă gălăgie, trezindu-l pe unul dintre ostași, Marcus Manulius, care a primit mai târziu numele de „Capitolinus”. Acesta a dat alarma, iar atacul galilor a eșuat.

De atunci, zeiței Iuna (sau Iunona) i s-a spus Iuno Moneta, adică „Prevenitoarea primejdiilor”, de la verbul latinesc moneo, monere – „a preveni, a vesti”.

Tot la Capitoliu, lângă templul zeiței s-a instalat primul atelier de batere a banilor metalici în formă rotundă, în secolul al III- lea î. Hr. Acestor bani li s-a dat numele de monete, după numele zeiţei. Acest cuvânt a pătruns mai apoi şi la noi, sub denumirea de „monedă”, precum şi în multe alte limbi.

Primele monede din aur au fost făcute în anul 241 î.Hr., având greutatea de 4,5 grame, până la 8,2 grame şi purtând numele de aureus.

Bibliografie: Maria, Gruder Galia, Cartea aurului, Bucureşti, Editura Humanitas, 2005.


Copyright SC BERTUS SRL. Toate drepturile rezervate