Aur | BSG

poza regulament LAI

Mai jos este lista cu participanții la concursul ”Investește în aur la BSG – Etapa II – lingoul de aur”.

Dintre cei care s-au înscris, au fost aleși pentru a participa la tragerea la sorți doar cei care au îndeplinit toate condițiile, specificate în Regulamentul Oficial.
Câștigătorul va fi desemnat prin tragere la sorți, cu ajutorul site-ului https://www.random.org/
Astăzi, 02.02.2015, la ora 12:00 va fi anunțat câștigătorul, printr-un articol pe blogul site-ului www.amanet.ro
Le urăm mult noroc tuturor!
  1. Beres Irina (Oradea)
  2. Minas Nela Luminita (Bucuresti)
  3. Spuma Gabriela (Vaslui)
  4. Monica Imbrea (Miercurea-Ciuc)
  5. Balog Zsuzsanna (M-Ciuc)
  6. Boier Anamaria (Tg Mures)
  7. Stoica Dana (Piatra Neamt)
  8. Enea Daniela (Botosani)
  9. Pop Aurelia (SATU MARE)
  10. Csolti Alexandra (Baia Mare)
  11. Lucia Clepce (Timisoara)
  12. Pop Cosmina (Satu Mare)
  13. Murgulet Narcis-Gabriel (Pitesti)
  14. Janos Levente (Marghita)
  15. Dozescu Adelina Georgeta (Timisoara)
  16. Aababei Dan (Gura Humorului)
  17. Teudan Ioan (Arad)
  18. Jakab David (Marhita Bihor)
  19. Steluta Istudor
  20. Roman Ovidia (Salsig, Maramures)
  21. Andrei Ramona (Satu Mare)
  22. Dan Valentin (Timisoara)
  23. Lucian Clepce
  24. Murgulet Cristian (Pitesti)
  25. Nemeth Carmen (Sfantu Gheorghe)
  26. Veres Anca Ioana (VALEA VINULUI, SATU MARE)
  27. Craciun Emilia (Iasi)
  28. Fediuc Florin – Vasile (Cândești – Botoșani)
  29. Banu Elena (Podu Iloaiei Iasi)
  30. Rusu Simona (Iasi)
  31. Stremciuc Mihaela Camelia (Suceava)
  32. Zamfir Ramona Dora (BUCURESTI)
  33. Baias Dana Aurora (Targu Mures)
  34. Murariu Olesea (jud. Botosani)
  35. Moisi Maria (BAIA MARE)
  36. Boros Ana-Cristina (Oradea)
  37. Camelia Covaci (Baia Mare)
  38. Pinczes Arpad (Baia Mare)
  39. Barsan Andreea Cristina (Bucuresti)
  40. Farcus Costin Valentin (Giurgiu)
  41. Farcus Marcela (Giurgiu)
  42. Bleotu Macrina (Bucuresti)
  43. Mihai Florin (Brasov)
  44. Tamas Janos (Marghita)
  45. Nastase Gabriela (Topoloveni)
  46. Popescu Iulian Petrisor (Giurgiu)
  47. Marin Ionut Lorin (Arad)
  48. Florica Popescu (Giurgiu)
  49. Nedea Catalin Ionut (Giurgiu)
  50. Omar Carmen (Bucuresti-Ilfov)
  51. Nica Doina Venera (Baia Mare)
  52. Lebada Lacramioara (Iasi)
  53. Kovacs Ildiko (ORADEA, Str. ITALIANA nr. 29)
  54. Elena Stangaciu (IASI)
  55. Paun Loredana (Drobeta Turnu Severin , Mehedinti)
  56. Cojan Ioana (Bacau)
  57. Mircea Matei (Targoviste)
  58. Cenghetis Mihaela (Cavnic)
  59. Cristina Iacob (Campulung Muscel)
  60. Paun Dorin Petru (Drobeta Turnu Severin , Mehedinti)
  61. Ben Ammar Cristina (Suceava)
  62. Ivan Janeta (Bucuresti)
  63. Radu Elena Alexandra
  64. Cristian Manase (Popesti Leordeni)
  65. Vasile Rotaru (Suceava)
  66. Diana Groza (Arad)
  67. Gabriela Matei (Targoviste)
  68. Ghidiu Catalin Alexandru (Topliță – Harghita)
  69. Postelnicu Mariana (Pitesti)
  70. Elena Nastase (Topoloveni)
  71. Tudor Aristotel (Oradea)
  72. Budesteanu Clara (Bucuresti)
  73. Mioara Joita (Mioveni)
  74. Mocanu Mariana (Greci)
  75. Epure Lucia (Baia Mare)
  76. Moldovan Florica (Arad)
  77. Postelnicu Ioan (Pitesti)
  78. Emilia Bobe (Alexandria)
  79. Urdea Adina (Palanca)
  80. Ciocoiu Nicoleta (Iasi)
  81. Daniela Antohe (Braila)
  82. Cristian Tudor Covaci (BAIA MARE)
  83. Paula Maria (Timisoara)
  84. Chilau Geanina (Calinesti)
  85. Scutaru Bogdan-Marian (Botosani)
  86. Capitan Evelin (Arad)
  87. Ionel Dumitru (Bucuresti)
  88. Ioan Rotaru (Suceava)
  89. Spatareanu Mihaela Florenta (Bucuresti)
  90. Aurelia Dumitru (Bucuresti)
  91. Bleotu Macrina (Bucuresti)
  92. Bleotu Gheorghe (Bucuresti)
  93. Butman Doina Ana (Bucuresti)
  94. Ilioiu Nicoleta Alexandra Florina (Bucuresti)
  95. Costin Nicoleta (Iasi)
  96. Csolti Mihaela Agafia (BAIA-MARE)
  97. Pop Simona (Oradea)

Aurul ca instrument de schimb de mărfuri

trocDe-a lungul timpului, au existat diverse produse din lumea mărfurilor, în diferite epoci şi diferite regiuni, care se utilizau ca forme de bani. Aceste produse au apărut pentru a se evita problemele şi neînţelegerile legate de troc (trocul semnifică o formă simplă de comerț, constând în schimbul în natură, caracteristică economiei primitive).

Produsele care se foloseau în trecut în locul banilor şi se puteau schimba pe toate celelalte mărfuri, erau un mijloc de a uşura schimbul sau trocul. Însă, cu timpul, numai anumite produse au mai putut răspunde cerinţelor necesare pentru a intermedia schimbul de mărfuri.

Multe dintre produse aveau dezavantaje: animalele se înmulţeau, şi deja nu mai erau un echivalent stabil şi exact; uleiul de măsline prezenta dificultăţi la transport; fierul ruginea, iar şi era o valoare mică, cu un volum mult prea mare. Astfel, trebuia găsit un mijlocitor al schimbului de mărfuri care să răspundă cerinţelor: să nu se deterioreze, să aibă valoare mai ridicată în volum mic, să fie uşor de transportat, divizibilitate, însă fără a-şi pierde valoarea etc.

Într-un final, s-a ajuns ca rolul de echivalent general să i se atribuie metalelor preţioase: aurul şi argintul, care răspundeau cel mai bine funcţiei sociale de bani. Platina, chiar dacă e un metal preţios, mai scump (în prezent este mai ieftin) decât aurul (datorită rarităţii sale) are calităţi monetare mai slabe decât aurul. Platina se topeşte la temperaturi foarte înalte, baterea monedelor fiind, astfel, prea costisitoare. Chiar şi în comparaţie cu argintul, aurul are calităţi mai  bune pentru a se folosi ca monedă; argintul, în timp, se oxidează şi se înnegreşte, în schimb, aurul nu se alterează sub nici o formă, păstrându-şi valoarea şi putând fi tezaurizat.

În comparaţie cu toate celelalte mărfuri, fie că e vorba de ceai, animale, cacao etc, care au servit în funcţia de bani, aurul nu diferă în funcţie de regiunea în care a fost extras. Fie că a fost extras din România sau din Africa de Sud,  o bucată de aur de o anumită puritate, are aceeaşi valoare cu oricare altă bucată de aur din oricare regiune a globului, spre deosebire de celelalte produse.

În plus, aurul se poate diviza, fără a-şi pierde din valoare. Chiar dacă e divizat în părţi foarte mici, aurul se poate regrupa, fără a-şi pierde din substanţă sau valoare. La acest capitol, aurul este chiar mai bun decât diamantele şi toate celelalte pietre preţioase. Diamantul, odată ce este sfărâmat în mai multe părţi, regruparea acestor părţi este imposibilă.

O altă calitate a folosirii aurului ca formă de bani este faptul că e uşor de prelucrat şi e perfect maleabil, fiind, de asemenea, uşor de recunoscut după însemnele care precizează greutatea şi valoarea. Era foarte greu să se falsifice monedele de aur, înşelătoria presupunând ca însuşi statul să facă acest lucru. Aurul era recunoscut după culoare, greutate şi după sonoritate.

Aşadar, cele mai multe avantaje de a se folosi ca formă de bani le prezenta aurul, motiv pentru care a ocupat, multă vreme de-a lungul istoriei, locul principal ca mijloc al schimbului, înlocuind toate celelalte produse utilizate mai demult în acest scop.

Ce sunt lingourile de aur

lingouri de aur

Lingoul, denumit Bullion în engleză, este o masă sau un bloc de metal sau de aliaj, obținut prin turnare în lingotieră, care urmează să fie prelucrat ulterior. La noi, cuvântul vine din franceză, de la lingot. Forma lingoului de aur este paralelipipedică, lingoul fiind din aur fin, de obicei cu puritate de 0, 999, adică 999,9% aur sau 24 K (adică aur curat). El este marcat cu însemnul rafinăriei de la care provine, cu însemnul de puritate şi cu greutatea lui.

Există 10 mărimi standard care sunt comercializate, cu greutate/valoare diferită, accesibilbile posibilităţilor de cumpărate a fiecărui tip de investitor.

Cel mai mic lingou are aproape 8 grame, fiind o plăcuţă de o pătrime de uncie. Apoi urmează bare sau plăcuţe cu greutate mai mare, pentru cei care doresc să investească mai mult în aur.

Cel mai mare lingou de aur este cel clasic, de 400 de uncii, având greutatea de 12, 5 kg. Cu acest tip de lingou se fac principalele tranzacţii cu aur pe piaţa internaţională.  O altă denumire a acestui tip de lingou tradiţional  de 400 de uncii e “Good Delivery Bar”.

Tot acest tip de lingou, de 12 kg şi jumătate este forma sub care se ţin rezervele de aur ale băncilor centrale. Acestea deţin cea mai mare parte din totalul lingourilor existente, o mică parte aparţinând firmelor private şi persoanelor particulare. În general, persoanele particulare preferă să păstreze aurul sub formă de bijuterii, lingoul fiindu-le oarecum  incomod.

Principalele faze prin care a trecut aurul , folosit ca instrument de schimb, sunt următoarele:

  • faza lingourilor brute – în acea vreme, pentru fiecare operație de schimb, lingoul de aur trebuia cântărit cu balanța și analizat la piatra de încercare. Nu era o operație exactă și era greu de realizat.
  • faza lingourilor fasonate (a fasona – a da unui obiect o anumită formă); această fază corespunde cu utilizarea unor lingouri de o anumită greutate și cu titlu cunoscute, eliminându-se, astfel, operațiile de cântărire și de analiză. Această idee a fost pusă în practică de regele Lydiei, între anii 700 – 650 î.Hr. Și fenicienii au folosit bucăți de aur de o anumită mărime, pe care imprimau valoarea și ștampila emițătorului.

Cresus, regele lydian, posesorul minelor de aur din Pactole, a decretat monopolul monedei de aur, făcând-o monedă de stat, sistem care s-a generalizat, cu timpul, în toate statele.

  • ultima fază este faza monedei de aur. Moneda este, de fapt, un lingou cu titlu și greutate garantate de stat și certificate prin integritatea semnelor care îl acoperă. După ce s-a stabilit moneda, a fost de ajuns să se numere piesele și astfel să se poată exprima valoarea oricărei mărfi, în cantități de monedă, a cărei valoare era cunoscută pretutindeni.

investitie aur

Moneda a fost un mijloc de schimb și singurul mijloc de schimb, pentru mai bine de 3.500 de ani.

Moneda hârtie a apărut și a început să circule, alături de cea metalică, numai în secolul trecut. Până atunci, etalonul (etalon – unitate de măsură determinată prin lege sau impusă de practică și acceptată de toată lumea) era aurul.

Primele monede și de unde vine denumirea de ”monedă”. Legenda monedei

primele_monedeFuncţiile banilor, ca măsură a valorii, s-au dezvoltat odată cu apariţia monedelor, fiind prima inovaţie din  istoria multimilenară a banilor.

Primele monede au fost bătute în secolul al VII – lea, înainte de Hristos, de către un rege al Lidiei, şi anume Cressus. Acesta bătea şi monede din argint, dar a primit brevetul de inovaţie a baterii monedelor din aur.

În jurul anului 250 Î.e.n, la Roma apare prima monedă de aur, de acolo venind şi denumirea de monedă, pentru că într-un templu al zeiţei din acea vreme, zeiţa lunii, Junona,  s-a instalat primul atelier al romanilor de batere a monedelor. Monedele au fost numite Juno Moneta.

În timp, baterea monedelor a devenit un însemn al unităţii, independenţei şi suveranităţii unui teritoriu. Pe atunci, toţi regii îşi doreau să-şi bată propria monedă, care să le poarte însemnele şi efigia.

Numai în epoca modernă s-au bătut 1400 de monede şi cca 500-600 suverani şi-au pus însemnele şi efigia pe ele.

În ceea ce priveste forma şi confectionarea monedelor de aur, se spune că nu era una tocmai atractivă, deoarece aveau un aspect neuniform, ceea ce făcea imposibilă deosebirea celor autentice de cele false.

Bucăţile de aur se tăiau sau decupau în mici discuri sau lentile ovoidale, care se puneau apoi între două matriţe  facute dintr-un material mai dur şi apoi erau bătute cu ciocanul, până când însemnele respective se imprimau. De acolo vine şi expresia “batere a monedelor”, în loc de fabricare sau confecţionare.

Iată o istorioară în care salvarea patriei se datorează unor gâște (la propriu :) ):

Pe una dintre colinele Romei, Capitoliu, se afla mai demult citadela orașului, care era apărată de o mână de ostași. Aceasta a rezistat asediului galilor timp de șapte luni. Într-o noapte, pe când toți apărătorii cetății adormiseră extenuați, galii au plănuit un atac. Astfel, ei se apropiau încet și în liniște, încercând să intre în cetate pe furiș.

În cetate era un templu închinat zeiței Iunona, unde se aflau niște gâște considerate sacre. Acestea au simțit că cineva se apropie şi au început să facă gălăgie, trezindu-l pe unul dintre ostași, Marcus Manulius, care a primit mai târziu numele de “Capitolinus”. Acesta a dat alarma, iar atacul galilor a eșuat.

De atunci, zeiței Iuna (sau Iunona) i s-a spus Iuno Moneta, adică “Prevenitoarea primejdiilor”, de la verbul latinesc moneo, monere – “a preveni, a vesti”.

Tot la Capitoliu, lângă templul zeiței s-a instalat primul atelier de batere a banilor metalici în formă rotundă, în secolul al III- lea î. Hr. Acestor bani li s-a dat numele de monete, după numele zeiţei. Acest cuvânt a pătruns mai apoi şi la noi, sub denumirea de “monedă”, precum şi în multe alte limbi.

Primele monede din aur au fost făcute în anul 241 î.Hr., având greutatea de 4,5 grame, până la 8,2 grame şi purtând numele de aureus.

Bibliografie: Maria, Gruder Galia, Cartea aurului, Bucureşti, Editura Humanitas, 2005.

Leul – unitatea monetară naţională

20 lei moneda aur

Prima lege monetară a României moderne a fost promulgată la 23 aprilie 1867, şi atunci s-a adoptat, ca unitate monetară naţională – leul. Până atunci nu exista cu adevărat un sistem monetar. Înainte de asta, Alexndru Ioan Cuza a încercat să facă o monedă naţională, numită “român” sau “romanat”, un “român” având 5 grame şi fiind din argint. Nu a reuşit însă, din cauza piedicilor puse de Imperiul Otoman, care nu a acceptat ca un stat vasal să aibă monedă naţională.

Dar de unde vine denumirea de “leu”?

Până în secolul XVII, inclusiv, pe teritoriul principatelor circulau multe monede străine, iar leul era o unitate de cont, şi cu ajutorul ei se aduceau la acelaşi numitor celelalte monede străine. Leul era o fostă monedă olandeză de argint, numită talerul – leu, sau Lowenthaler, care avea imprimat pe revers un leu ridicat în două labe. Această monedă avea o largă circulaţie pe teritoriul ţării noastre, datorită comerţului dintre Imperiul Otoman şi Vestul Europei. Din secolul XIII, talerul – leu a dispărut din circulaţie. Prin stabilirea leului ca unitate monetară, în 1867, nu s-a făcut altceva decât să se recunoască vasta utilizare a acestei monede pe teritoriul ţării noastre.

Leul este subdivizat în 100 de bani.

Prin acea lege din 1867 s-a introdus, practic, bimetalismul aur – argint. Unitatea monetară era leul de argint de 5 grame. S-a bătut apoi: moneda de argint de 2 lei, de 1 leu şi de 0, 50 de bani. S-au mai bătut monede de aur de 5, de 10 şi de 20 lei, şi monede de cupru de 1, de 2, de 5 şi de 10 bani.

Din cauza unor dificultăţi financiare, chiar dacă prima lege monetară a fost promulgată în 1867, numai în 1870 se bat şi se pun în circulaţie  primele monede de aur româneşti, în valoare de 100.000 lei şi primele monede de argint, în valoare de 400.000 lei. Valoarea va creşte, progresiv, de la an la an.

Când a intrat România în Războiul de Independenţă (adică  Războiul ruso-turc din 1877 – 1878), circulaţia monetară a ţării se ridica la valoarea de 34.302.030 lei. Guvernul român, pentru a finanţa războiul, recurge la sistemul hârtiei monedă, prin emiterea de bilete ipotecare, în baza legii din iunie 1877. Chiar dacă aceste hârtii, tiparite la Paris în atelierele Băncii Franţei, erau lipsite de o garanţie reală lichidă şi nu erau nici convertibile în aur, ele aveau caracter de monedă, fiind considerate primele bancnote româneşti. Cu toate că valoarea emisiunii s-a fixat la 30.000.000 lei, s-au emis bilete numai în valoare de 26.260.000 lei. După 1880, Banca Naţională Română a aplicat un supratipar roşu pe biletele ipotecare, apio au fost retrase în 1888 şi distruse prin ardere.

Tot atunci, văzând că circulă moneda străină, se stabileşte un curs de schimb, însă prea favorabil pentru rubla de argint rusească. Această măsură a dus la tezaurizarea monedelor de aur sau la scoaterea lor în afara ţării. În urma acestui război, România a obținut independența față de Imperiul Otoman.

La sfârşitul războiului, monedele de aur cotau cu o primă de 8% faţă de cele de argint sau faţă de valoarea nominală a biletelor ipotecare.

Astfel, în perioada următoare, monetăria României a început să bată mai mult monede de argint, iar cele de aur dispar aproape complet, ducând la instaurarea etalonului argint, în România, între anii 1878 – 1889. În 1884, monedele de aur cotau deja cu o primă de 25%.

Tot în acea perioadă, şi în relaţiile internaţionale, argintul s-a depreciat puternic faţă de aur, şi majoritatea ţărilor europene au trecut de la bimetalismul aur – argint, la adoptarea monometalismului aur. La noi, chiar dacă nu prea mai circula, aurul, ca monedă, era foarte căutat mai ales de comercianţii exportatori.

În condiţiile în care, în perioada 1978 – 1889 argintul se deprecia tot mai mult în lume, dar şi la noi în ţară, iar cererea pentru aur creştea mereu, autorităţile române aprobă legea din 1889, prin care se introduce în România etalonul aur. Această lege a prevăzut ca unitate monetară leul aur.

Au rămas în circulaţie şi monede de argint, însă aveau rolul de monedă divizionară, de 0,50 bani, de 1 şi 2 lei (în valoare totală de 32 milioane lei), şi puţine monede de 5 lei (în valoare de 7 milioane lei). Puterea de plată a monedelor de argint ajungea doar la 50 de lei, acest fapt consemnând renunţarea la etalonul argint.

În schimb, monedele de aur aveau putere nelimitată. Până în 1915, statul a bătut şi a pus în circulaţie monede de aur în valoare de 10,7 milioane lei. Cea mai răspândită a fost moneda de 20 lei – aur, denumită pol de aur.

În 1906 a avut loc ultima emisiune importantă de monede de aur, în valoare de 3 milioane lei, repartizate astfel: 3000 de monede de 100 lei, 28.000 de piese de 50 lei, 15.000 piese de 20 lei şi 30.000 piese de 12,5 lei.

Investiția în aur

aur-investitie-bsg

50% din aurul existent pe glob este în bijuterii şi piaţa de bijuterii. 40% e în fonduri de investiţii (investitori, fonduri de rezervă a statelor etc) şi 10% în industrie.

De-a lungul istoriei, foarte rar s-a întâmplat ca o materie primă să cunoască aşa publicitate, precum aurul. Probabil că la acest fapt a ajutat şi locul de frunte pe care l-a ocupat acest metal preţios, ca monedă. Dar iată că şi în zilele noastre, în perioada aşa – zisei demonetizări a aurului, metalul galben şi-a păstrat locul de vedetă în arena internaţională.

Pe piaţa mondială a aurului se întâlnesc cele două momente comerciale esenţiale care determină preţul său: cererea şi oferta. Chiar dacă a trecut prin perioada demonetizării, aurul a rămas o atracţie deosebită, atât pentru particulari, cât şi pentru oficialităţi.

O perioadă lungă de timp, preţul aurului, trebuind să fie etalon al valorii, a fost fixat de autorităţi la un anumit nivel. Ultima perioadă de reglementare a preţului aurului a fost cuprinsă între anii 1934 – 1971, în tot acest timp, preţul fiind relativ stabil, de 35 de dolari pe uncie – preţul oficial al aurului monetar (uncia este o veche unitate de masă, folosită încă în unele țări, a cărei valoare este cuprinsă între 24 și 33 de grame).

Din anul 1971, odată cu demararea acţiunilor pentru reforma sistemului monetar internaţional şi scoaterea aurului din relaţiile internaţionale, autorităţile au intervenit tot mai puţin asupra preţului aurului. De atunci, preţul aurului a început să fie determinat numai de situaţia pieţei, de cererea publicului şi de raportul cerere – ofertă. Atfel, preţul acestui metal mult dorit a crescut considerabil, de la an la an.

Tendinţa continuă de creştere a preţului aurului reflectă atractivitatea din ce în ce mai mare pe care o are valoarea intrinsecă, independentă de lucrătură sau manoperă, a metalului preţios, ca urmare a creşterii inflaţiei în economia mondială şi, totodată, a deprecierii continue a puterii de cumpărare a “banilor de hârtie”.

Aur argint bani

Inflaţia este fenomenul specific perioadelor de criză economică, constând în deprecierea banilor de hârtie aflați în circulație, ca urmare – fie a emiterii unei mase bănești peste nevoile reale ale circulației, fie a reducerii volumului producției și circulației mărfurilor, fapt care duce la scăderea puterii de cumpărare a banilor. Şi, atâta vreme cât rata inflaţiei economiei mondiale se va menţine ridicată, preţul aurului va fi ferm.

Aurul a fost şi va rămâne singura investiţie sigură. De aceea, pe timp de criză, când monedele par a fi fără nici un fel de rădăcină, multă lume investeşte în metalul preţios care nu se va devaloriza niciodată: aurul.

Bibliografie:

1. Isărescu, Mugur, Aurul, mit şi  realitate, editura Junimea, Iaşi, 1981.

2. Lăzărescu, Ion; Brana, Viorel, Aurul și Argintul, Editura Tehnica, București, 1972.

3.  Maria, Gruder Galia, Cartea aurului, Bucureşti, Editura Humanitas, 2005.

4. Brana, Viorel, Sunt epuizabile resursele minerale?, Bucureşti, Editura Tehnică, 1983.

inel cu pietre roz mana pt siteIată că am ajuns la sfârșitul concursului ”BSG Amanet pune preț pe aur”.  Vă mulțumim din suflet că ați participat!

Câștigătoarea acestui concurs s-a desemnat prin tragere la sorți.  Se numește Imbrea Monica și este din Miercurea Ciuc.

Celor care nu au avut norocul să câștige încă, le transmitem că vom mai avea concursuri și pe viitor, unde vor avea șansa să câștige premii la fel de frumoase și deosebite.

Dacă doriți să achiziționați bijuterii din aur la un preț foarte bun, mergeți cu încredere în agențiile BSG și cu siguranță veți găsi ce vă place.

 

inel cu pietre roz După cum am stabilit, astăzi, la ora 12:00 vom desemna câștigătorul concursului ”BSG pune preț pe aur”.
Am ales participanții în funcție de răspunsul pe care l-au dat la întrebarea: ”Cât îți oferă BSG Amanet pe gramul de aur de 14 K, pentru obiectele în stare foarte bună?”
Răspunsul corect este: ”BSG oferă 80 lei pe gramul de aur în stare foarte bună.”
Iată mai jos lista cu cei care au raspuns corect. Câștigătorul va fi desemnat prin tragere la sorți cu ajutorul site-ului https://www.random.org/
La ora 12:00 va avea loc extragerea, iar maine la ora 9:00 va fi anunțat printr-un articol pe blogul site-ului www.amanet.ro
Le urăm mult noroc tuturor!

  1. Tudorica Liliana (Valea Rimnicului)
  2. Ciornii Zinaida (Ploiesti)
  3. Plavea Viorica (ARAD)
  4. Lorella Kobori (BREAZA)
  5. Daniela Predescu (Ramnicu Valcea)
  6. Mihaela Maria Cenghetis (Cavnic)
  7. Pop Ramona
  8. Bocica Bianca (Cluj-Napoca)
  9. Roman Ovidia (Salsig, Maramures)
  10. Mazilu Otilia (Beregsau Mare)
  11. Nemeth Carmen (Sfantu Gheorghe)
  12. Ionescu Elena Cristina (Arad)
  13. Gabriela Matei (Targoviste)
  14. Mirela Mandreanu (Pascani)
  15. Nagy Csilla (Targu Mures)
  16. Lazar Liliana Gabriela (Bacau)
  17. Nicoleta Ciocoiu (Iasi)
  18. Danci Petrica (Borsa)
  19. Bocica Ligia (Cluj-Napoca)
  20. Lazar Ramona
  21. Tolea Nicoleta (SLOBOZIA)
  22. Alecsa Geanina
  23. Tamas Gizella (Miercurea-Ciuc)
  24. Rotaru Gabriela Tatiana (Suceava)
  25. Daniela Antohe (Braila)
  26. Pausan Raluca (Satu Mare)
  27. Rotaru Vasile (Suceava)
  28. Suica Elena Florina (Slobozia)
  29. Palamaru Mirela Adina (Dorohoi)
  30. Hojbota Simona Ioana (Gura Humorului)
  31. Petre Mariana (Cosimbesti)
  32. Gorgan Beatrice (Botosani)
  33. Oanna Mailat
  34. Turculet Dana (Botosani)
  35. Mihut Anca Monica (Arad)
  36. Dumitrescu Ileana (Orsova)
  37. Andreea Drutu-Nechita (Botosani)
  38. Mihălcescu Elena-Claudia (Târgovişte)
  39. Rosca Laura Ileana (Petrosani)
  40. Susana Marc (Mintiu-Gherli)
  41. Aghinitei Maria (Bucuresti)
  42. Grecea Florina (Constanta)
  43. Lupascu Daniela (Deva)
  44. Paula Maria (Satu Mare)
  45. Bleotu Macrina (Bucuresti)
  46. Gavriloi Adina (Rasnov)
  47. Pasalan Denisa (Bucuresti)
  48. Anca Iosif (Baia Sprie )
  49. Iovu Linda Ruxandra (Baia Mare)
  50. POP MARIA
  51. Ivan Janeta (Bucuresti)
  52. Balog Zsuzsa (Miercurea-Ciuc)
  53. Gangos-Boca Nicoleta (Baia Mare)
  54. Pop Aurelia (SATU MARE)
  55. Mares Teodora Elena (Targu Ocna)
  56. Racolta Ecaterina (Valea Vinului, Satu Mare)
  57. Scarlat Mihaela (com Valea Argovei sat Silistea, jud Calarasi)
  58. Velescu Carmen Isabela (Bucuresti)
  59. Ioana Musat
  60. Anka Maria (Baia Mare)
  61. Mocanu Mariana (Greci)
  62. Topan Corina (Cluj Napoca)
  63. Szopko Arnold (Baia Mare)
  64. Trica Viorica (RM. VALCEA)
  65. Pop Cosmina (Satu Mare)
  66. Lucica Lazar (Falticeni)
  67. Postelnicu Mariana
  68. Ghizdavu Iuliana Simona (Vulcan)
  69. Malancus Anca (Baia Sprie)
  70. Botu Andreea (Focsani)
  71. Anca Haba (Vaslui)
  72. Oana Iosub (Braşov)
  73. Gramatic Antonia (Galati)
  74. Aliciuc Daniel (Vaslui)
  75. Stan Mirela (Bucuresti)
  76. Fonodi Erika (Oradea)
  77. Kovacs Bernadette (Satu-Mare)
  78. Farcas Laura (Baia Mare)
  79. Paslaru Ileana (Tecuci)
  80. Scinteie Iuliana
  81. Fedeles Liliana (Botosani)
  82. Monica Varga (Satu Mare )
  83. Maciuca Felicia (Braila)
  84. Halceanu Anamaria (Botosani)
  85. Sitar Aurora (baia mare)
  86. GORDEA ANITA (CEHAL)
  87. Imbrea Monica (M.Ciuc)
  88. Balogh Denisa (Satu Mare)
  89. POP ALIZ (SATU MARE)
  90. Teta Taielup
  91. HOTEA LARISA LAURA (Sighetu Marmatiei)
  92. Pop Natasa Greta (baia mare)
  93. Gaz Magureanu Gabriela (Baia Mare)
  94. Paun Loredana (Drobeta Turnu Severin)
  95. Moisi Maria (BAIA MARE)
  96. Cojan Clementina (Branistea)
  97. Dobre Andrada (Bucuresti)
  98. Corina Podocea (Oltenita)
  99. Cristiana Anca Grajdeanu (Tulcea)
  100. Corina Doldoran (Sibiu)
  101. Stepan Maria-Paraschiva (Călărași)
  102. Mircea Matei (Targoviste)
  103. Angelica Marin
  104. Gabriela Balasa Matei (Pucioasa)
  105. Mihalache Simona (Focsani)
  106. Roman Claudia (Vaslui)
  107. Paun Dorin Petru (Drobeta Turnu Severin)
  108. Ioana Cristina Popescu (Pitesti)
  109. Mihalache Dorin (Focsani, Vrancea)
  110. BAZOC FELICIA (Diosig)
  111. Buciuman Adriana (BAIA MARE)
  112. Ilie Andreea (Matasaru)
  113. Vieru Liliana Mariana (Rasnov)
  114. Doina Postolache (Baia Mare)
  115. LESINSCHI DANIEL (STRAMBA BAIUT,MARAMURES)
  116. Monica Maria Bria (Bolintin Deal)
  117. Radu Antonina (Bucuresti)
  118. Raducanu Aurora (Bucuresti)
  119. Ivanus Maria Daniela
  120. Dumitru Aurelia (Bucuresti)
  121. Monika Erzsebet (Cluj-Napoca)
  122. POP CRISTINA (Viseu de Sus)
  123. Moisi Maria (BAIA MARE)
  124. Luca Alexandra Elena (Arad)
  125. Haba Daniela (IASI)
  126. Hornyak Claudia (Orsova)
  127. Oana Sandor (Cluj-Napoca)
  128. EMILIA ELENA DRAGNEA (BUCURESTI)
  129. Biro Erika (Satu Mare)
  130. Nichita Cristina (Dumbraveni)
  131. Paun Ciprian Andrei (Drobeta Turnu Severin)
  132. Lucica Lazar (Falticeni)
  133. Cenghetis Ovidiu Silviu (Cavnic)
  134. Ioakeimidis Adriana (Cluj-Napoca)
  135. Iliesu Delia Cristina (Borsa Maramures)
  136. Petracci Ivona (Bucuresti)
  137. Camelia Covaci (Baia Mare)
  138. Petrariu Marilena Beatris (Botosani)
  139. Luminita Diaconu (Bucuresti)
  140. BLAJAN ALEXANDRINA (Cluj-Napoca)
  141. Serban Greti (Galati)
  142. Delia Dancea
  143. Druta Mihaela (Sanmihaiu Roman)
  144. Rebreanu Sebastian
  145. Rebreanu Horatiu (ClujNapoca)
  146. Vlad Rebreanu (ClujNapoca)
  147. Rebreanu Lucia (ClujNapoca)
  148. Aldea Aurica (TarguLapus)
  149. Aldea Constantin (Targu Lapus)
  150. Aldea Monica (Targu Lapus)
  151. Orasanu Constantin (Cumpana)
  152. Violeta Rednic (Baia Mare)
  153. Buzgau Anca (Viseu de Sus)
  154. Ghicioc Otilia (Dorohoi)

concurs1

Concursul nostru a ajuns pe ultima suta de metri. Astazi este ultima zi in care puteti sa va inscrieti.

Maine, luni, 8 septembrie, la ora 12:00 va fi desemnat castigatorul din grupul de participanţi care au răspuns corect la întrebarea concursului. Pentru selectarea câștigătorului se va utiliza site-ul https://random.org

Marti, 9 septembrie, la ora 9:00 va fi anuntat castigatorul, atat pe site-ul www.amanet.ro – sectiunea blog, cat si pe pagina oficiala de facebook – https://www.facebook.com/BSG.ro

concurs2

Tot în 09 septembrie 2014, căștigătorul va primi și un e-mail din partea SC. BERTUS S.R.L., pentru a i se oferi detalii despre cum va intra în posesia premiului și pentru a i se solicita datele de identitate complete.

Dorim mult succes tuturor participantilor si nu ezitati sa va inscrieti la concurs!

inel cu pietre roz 016

După cum am promis, venim cu un nou concurs, de această dată cu un premiu absolut deosebit, din aur de 14 K – un inel cu pietricele roz și opal alb.

Opalul alb este poziționat în centrul inelului, având irizații spectaculoase. Irizațiile sunt coloraţii similare curcubeului, apărute în urma unui proces de interferenţă a luminii albe prin straturi transparente subţiri. O magie de nuanțe și culori care se întrepătrund fac ca această bijuterie să fie specială și unică.

inel cu pietre roz 046

Opalul este înconjurat de un rând de pietricele roz, sclipitoare, care aduc o notă de noblețe și eleganță atât inelului, cât și mâinii.

Toate pietricelele sunt așezate ca într-un coșuleț, în formă de floare, și montate în metalul prețios cu ceea ce bijutierii numesc ”gheruțe”.

Atât asirienii, cât şi babilonienii şi romanii spuneau că opalul alungă ghinionul şi spiritele rele.

Despre aur se știe că a fost și va fi mereu o valoare sigură într-o lume nesigură. A fost iubit încă din cele mai vechi timpuri pentru calitățile lui deosebite, în special pentru faptul că rezistă în timp, nu se oxidează și îşi păstrează în permanenţă culoarea şi strălucirea de la început.

inel cu pietre roz 043

Acest inel îmbină stilul retro (Art Deco) cu cel modern (culoarea aurului este cea care se poartă acum – galben deschis, strălucitor).

inel cu pietre roz mana pt sitePentru a participa la concurs, mai întâi va trebui să fiți fan al paginii de facebook BSG (https://www.facebook.com/BSG.ro), adică sa dați Like.

Apoi citiți cu atenție Regulamentul Oficial al concursului, să și urmați pașii menționați la ”Mecanismul concursului”:

1. Fiecare participant trebuie să adauge un comentariu pe pagina articolului cu premiul din aur, în care va răspunde corect la întrebarea concursului:

“Cât îți oferă BSG Amanet pe gramul de aur de 14 K, pentru obiectele în stare foarte bună?”

Indiciu: Culoarea rândului de pietricele care înconjoară opalul este asemănătoare cu cea a materialelor publicitare prin care se promovează oferta BSG care face obiectul acestui concurs.

2. Fiecare participant trebuie să distribuie (SHARE) pe pagina lui de facebook articolul cu concursul ”BSG pune preț pe aur!”, adică acest articol.

Comentariul este valid doar dacă este adăugat în perioada 11 august – 08 septembrie 2014. Pentru a putea posta un comentariu, e necesar să completeze numele, prenumele și adresa de e-mail.

castigator sapt.20Iată că dupa îndelungi așteptări a venit și câștigătorul ultimului premiu BSG – bijuteria săptămânii 20 – cerceii din aur cu pietricele albe.

Fiți pe fază, pentru ca în curând vom mai organiza concursuri, cu premii la fel de frumoase.

Câștigătorul premiului 20 se numește  Vasile Știrbu și este din București.

Iată și mesajul dânsului:

“Am avut de curand (ieri) primul contact cu aceasta firma de amanet, care vinde sibijuterii. A fost ziua sotiei mele, si fiindca schimba prefixul, m-am gandit la un cadou pemasura (un inel). Dupa indelungi sapaturi pe internet, mi-a atras atentia BSG-Amanet. Nuspun ca pana atunci am colindat toate magazinele de bijuterii din zona, inclusiv celedin Bucur Obor, unde e cate un stand cu bijuterii la 10-15 alte standuri. Am incercat sila BSG (il gasisem pe internet). Nu mi-a parut rau. La primul sediu nu am gasit marimea care imi trebuia. Dar prin deosebita amabilitate a operatoarei, care stie si vrea sa vanda,a facut telefonic si prin email cercetari la toate sediile mai apropiate, si astfel amgasit ce am cautat, si astfel am ajuns sa particip la acest concurs, la care nici cugandul nu am gandit. Le multumesc si pe aceasta cale angajatelor D-vs de la Agentia nr.093si 095 care au pus tot sufletul, intelegand miza demersului meu, in a ma juta si a-mi faceo bucurie, mie si mai ales sotiei mele. Felicitari pentru astfel de personal! Si nu inultimul rand, tin sa va felicit pe D-vs pentru profesionalismul si grija pe care oacordati micilor amanunte care te fac sa realizezi (tu, ca si cumparator) ca ai facut o afacerebuna – un pret bun, o solicitudine si o servire impecabila, o amabilitate deosebita, unzambet pe fata operatoarei care nu te lasa sa pleci. Si nu in ultimul rand, slefuirea sistergerea tuturor urmelor de amprente de pe produs cu o carpa speciala si punereaprodusului intr-un saculet superb, numai bun pentru a putea fi oferit intr-un cadruadecvat. Nu mai spun de certificatul de garantie cu gramajul, caratajul si celelalte.FELICITARI ! TINETI-O TOT ASA!

Cat despre castig, vreau sa va spun o chestie: Eram inpractica studenteasca, 6 colegi la o masa, intr-un restaurant din Cluj, pe vremea luiRaposatu’. A venit o tigancusa cu Loz in Plic. Fiecare a tras cate un loz. Pe vremea aceeacosta 3 lei, cam cat o paine. Ei bine, toti colegii au castigat fie 3 lei, fie “Mai trageo data”, fie unul 50 lei, pe care, normal, i-am transformat in bere. Eu – “Necastigator”.Si asa am tinut-o non stop; Am incercat la Loto, si alte chestii de noroc, dar amabandonat. Stiu clar, ca ce nu imi asigur singur, cu sudoarea fruntii, nu se lipeste demine. Si cum zice ardeleanul, “No, s-apoi…”

inel_concursAm ajuns și la finalul săptămânii 19 din seria de concursuri BSG. Puteți să profitați de ultima parte a concursului – „Bijuteria săptămânii 20”, unde aveți ocazia să câștigați un alt premiu din aur de la BSG – o superbă pereche de cercei cu pietricele albe.

Mulțumim mult tuturor participanților pentru cuvintele frumoase și sincere transmise în săptămâna care a trecut.  Cei care nu au câștigat trebuie să profite acum de ultima șansă, participând la concursul din această săptămână.

Câștigătoarea săptămânii 19 se numește Ileana Danci, și este din Borșa, Maramureș. Iată și mesajul ei:

”Un inel superb care atrage toate privirile prin eleganta si stralucire!M-a cucerit pe loc. Evident ca as fi mai mult decat fericita sa castig. De-a lungultimpului am achizitionat mai multe bijuterii de la voi, BSG, toate de o calitate exceptionala, serviciile oferite de voi la cele mai inalte standarde si cu cel mai simpatic si incantator personal. Va doresc toate cele bune si sa o tineti tot asa. La mai multi clienti si multa prosperitate.”

 

inel_concurs

O nouă săptămână – un nou concurs BSG! Oricine poate câștiga  “bijuteria săptămânii 19″ –  acest superb inel din aur cu pietre albe și roșii, de 3,06  g.

Pentru a participa la concurs, mai întâi va trebui să citiți cu atenție Regulamentul Oficial al concursului, și să urmați pașii menționați la ”Mecanismul concursului”:

  • Fiecare participant trebuie să adauge un comentariu (un mesaj, un gând, o mulțumire) despre firma noastră, la articolul cu premiul săptămânal denumit „Bijuteria săptămânii”, pe site, la secțiunea Blog, adică la acest articol. E necesar să se completeze numele, prenumele, localitatea și  adresa de e-mail.

  • Fiecare participant trebuie să dea Like la pagina de Facebook BSG –  https://www.facebook.com/BSG.ro de pe contul personal de Facebook.

  • Fiecare participant trebuie să distribuie (share) articolul denumit „Bijuteria săptămânii”  de pe pagina BSG, atât pe pagina lui de profil, cât și la 5 prieteni, cu mențiunea „Particip la concurs!”.

bun-P-u-r-t-a-t-e---Inel-piatra-rosie-si-pietricele-albeBijuteriile oferite drept premiu sunt alese dintre cele expuse la vânzare în agențiile BSG, de unde puteți cumpăra, la cele mai bune prețuri, bijuterii la fel de frumoase și unice.

În această săptămână BSG vă oferă un inel deosebit, care ar încânta inima oricărei domnișoare sau doamne. Oricine poartă pe deget un asemenea inel, nu poate trece neremarcată.

Piatra roșie din centru este impunătoare, fiind evidențiată de rândul de pietricele albe care o înconjoară. Iar cel de-al doilea rând de pietre roșii completează și fac ca această bijuterie să fie perfectă.

Inelul este simbolul dragostei, al căsătoriei, al legăturii dintre bărbat şi femeie, dar şi al prieteniei sau al credinţei. Culoarea albă, sclipitoare a pietrelor albe semnifică curăţenia spirituală, puritatea și adevărul, pe când culoarea roșie semnifică înflăcărarea și entuziasmul.

Este un inel potrivit pentru toate ocaziile, dar se asortează de minune unei ținute elegante.

CASTIGATOARE MARIA

Să o felicităm și pe cea de-a 14 – a câștigătoare a concursului BSG! Este din București și se numește Moldoveanu – Drăghici Maria.

Oricine are șansa să câștige un premiu din aur de la BSG. Au mai rămas încă 6 premii, iar în această săptămână oferim un inel din aur cu piatră roz. Vă dorim succes, iar pentru a participa la concurs, accesați link-ul de aici și urmați pașii descriși.

Iată și mesajul câștigător:

Sa fim sinceri, viața e o luptă pentru unii. Eu, fiind născută în zodia capricorn, știu să mă lupt pentru ceea ce vreau. Zodiacal, piatra mea este onixul, dar multe le face omul și caracterul lui.
Chiar dacă acum sunt de 5 ani mamă-tată pentru 2 copilași, eu sper și cred că exiată Minuni și Oameni.
Iar acum că și tatăl meu se pregăteste să facă ultimul drum al vieții (are tumoare avansată la plămâni), spun sincer că ÎN VIAȚĂ, CLIPELE CELE MAI FRUMOASE SUNT CELE MAI IMPORTANTE.
AȘA CĂ ÎMI DORESC ACEST PREMIU, CĂCI NU AM CÂSTIGAT NICIODATĂ.
VĂ MULȚUMESC CĂ EXISTAȚI!”

”Ieri al doilea doctor ne-a confirmat că tatăl meu are CANCER LA PLĂMÂNI si azi, citind vestea ca sunt câștigătoare, Dvs. ați demonstrat că există MINUNI ȘI OAMENI. Vă mulțumim că existați și printre lacrimi ne-ați dat și lacrimi de bucurie. Vă dorim succes și multă sănătate!” ne-a mai spus doamna Maria.

Felicitări!

concurs-bsg-cercei

Am ajuns la finalul celei de-a treia săptămâni de concurs. Puteți participa în continuare la a patra parte a concursului – „Bijuteria săptămânii 4” , unde aveți șansa să câștigați medalion din aur în formă de floare de lotus. Pentru a participa, intrați pe articolul cu bijuteria săptămânii, dând click pe butonul din dreapta – sus.

Din nou am fost plăcut surprinși de numărul foarte mare de mesaje și de gândurile voastre calde. A fost extrem de greu să alegem un câștigător din cele peste 400 de postări.

De data aceasta am ales un comentariu de suflet, scris de Alina Stanciu din Suceava.

Iată ce a postat câștigătoarea:

V-am descoperit alaltaieri, desi voi erati de 20 ani, dar niciodata nu e prea tarziu… Cred ca la dvs vin oameni care sunt intr-un mare impas…asa eram si eu acum 2 zile – voiam sa cumpar o mica bijuterie pentru finutul meu, iar banii nu-mi ajungeau….
Finutul meu, pe care l-am luat cu mine la mare, si care purta la gat, pentru a-l apara de rau, o cruciulita din lemn pe care mama lui i-o cumparase, o sfintise si i-o daruise… mi s-a rupt sufletul, pentru ca eu ca nana, n-am reusit sa-i cumpar un lantisor cu o cruciulita dintr-un simplu si mic salariu de invatator. Si mi-am promis ca anul acesta cand va implini 7 anisori, finutul meu il va avea la gatutul lui lantisorul cu cruciulita de la mine ca sa-l protejeze, si pe care nu le va scoate nicodata.
De ce eram intr-un impas? Pentru ca nu-mi ajungeau banii si eram disperata ca deja ma vedeam si anul acesta fara cadoul promis! Dar iata, ca o minune (si nu exagerez cand spun asta, pentru mine ati fost o salvare!) pentru ca Dumnezeu lucreaza prin oameni, am intrat in acest magazin BSG, si, surpriza!!!! Gramul de aur nu era 160 de lei, ci cu mult mai putin, doar 129 de lei, iar din geam imi zambea un lantisor micut si dragut, exact ca pentru gatutul finutului meu!!!!!
Va multumesc pentru ajutor, pentru ca existati sa ajutati oamenii, de fapt cred ca acessta este rostul nostru, al oamenilor, sa incercam sa ne ajutam semenii daca ne sta in puteri – asta incerc si eu sa fac, asta faceti si voi, BSG, si uite asa, lumea noastra va fi mai buna, iar oamenii mai fericiti – asa cum sunt eu acum ca am putut ajuta, asa cum va fi finutul meu duminica atunci cand isi va vedea darul promis, asa cum sunteti voi de 20 de ani si asa cum este fiecare castigator la final de saptamana! Semneaza o nana fericita, Alina

Pandantiv in forma de floare DETALIU

Concursul BSG merge mai departe cu cel de-al patrulea premiu –  acest pandantiv din aur galben în formă de floare de lotus.

Vă reamintim că pentru a participa la concurs, mai întâi va trebui să citiți cu atenție Regulamentul Oficial al concursului, și să urmați pașii menționați la ”Mecanismul concursului”:

  • Fiecare participant trebuie să adauge un comentariu (un mesaj, un gând, o mulțumire) despre firma noastră, la articolul cu premiul săptămânal denumit „Bijuteria săptămânii”, pe site, la secțiunea Blog, adică la acest articol. E necesar să se completeze numele, prenumele, localitatea și  adresa de e-mail.
  • Fiecare participant trebuie să dea Like la pagina de Facebook BSG –  https://www.facebook.com/BSG.ro de pe contul personal de Facebook.
  • Fiecare participant trebuie să distribuie (share) articolul denumit „Bijuteria săptămânii”  de pe pagina BSG, atât pe pagina lui de profil, cât și la 5 prieteni, cu mențiunea „Particip la concurs!”.

Pandantiv in forma de floare + lantBijuteriile oferite drept premiu sunt alese dintre cele expuse la vânzare în agențiile BSG, de unde puteți cumpăra, la cele mai bune prețuri, bijuterii la fel de frumoase și unice.

Acest medalion din aur galben în formă de floare de lotus stilizată este un model mai rar întâlnit, având o lucrătură deosebită. Pe fiecare petală se află câte o floare cu alte patru petale și două frunzulițe, în mijlocul petalelor fiind montate pietre albe. Atașat la un lănțișor, scoate în evidență orice decolteu, completând prin delicatețe și splendoare. Floarea de lotus simbolizează ieșirea din întuneric și deschiderea spre lumină, iar lotusul alb reprezintă desăvârșirea spirituală.

Când arta bijuteriilor s-a dezvoltat în lume, au apărut diferite modele de medalioane și pandantive din aur, aurul fiind prima opțiune a bijutierilor, deoarece nu se oxidează în aer sau apă, așadar nu este afectat de aer, umezeală și un mare număr de agenți corozivi. Au apărut medalioane și pandantive cu diferite simboluri, de la cele de protecție, despre care se spunea că apără de deochi, până la cele aducătoare de noroc, cele religioase, cum este crucea sau Maica Domnului.

 

argint-aurArgintul se găsește în natură, cel mai adesea, aliat cu aurul. Aurul nativ care se găsește în multe zăcăminte aurifere este, de fapt, un aliaj natural – soluție solidă- de aur și argint.

Oamenii au descoperit și au folosit aurul cu mii de ani înaintea erei noastre, iar acest fapt a dus și la cunoașterea argintului.

La început, atât aurul, cât și argintul au fost folosite doar pentru a se confecționa podoabe.

Argintul, din cauza faptului că cel mai des e găsit în natură aliat cu aurul, nu a putut fi obținut ușor în stare metalică decât mult mai târziu decât aurul. Argintul în stare nativă s-a găsit, în Antichitate, în Spania și în Armenia.

În Evul Mediu, argintul și aurul erau considerate metale nobile, spre deosebire de celelalte metale (cupru, plumb etc.), cele din urmă fiind categorisite drept imperfecte.

Și acum argintul este considerat metal nobil, având, în mare parte, aceleași proprietăți ca și aurul. Argintul e rezistent la agenți chimici, fiind utilizat, de-a lungul timpului, la fel ca aurul. Din argint se confecționează bijuterii, obiecte uzuale (inclusiv de uz casnic – veselă, cupe etc.), fiind folosit și pentru baterea monedelor, în industria fotografiei, a filmelor, în telefonie, în industria electrică, electronică, în medicină și multe altele.

Denumirea argintului indică luciul și culoarea lui, ”argentum” în limba latină însemnând ”alb” sau de culoare deschisă. În limba germană, denumirea argintului e silber, iar în engleză – silver. În franceză i se spune argent, termen care indică atât metalul – argint, cât și tot felul de monede, adică bani, iar la figurat, ”argent” înseamnă bogăție. Numele argintului în spaniolă este plata, de la această denumire rezultând mai târziu și denumirea platină. Mulți ani după ce a fost descoperită, platina (cu mult mai târziu decât argintul), aceasta era considerată tot un fel de argint, dar de calitate inferioară, nefiindu-i recunoscute calitățile decât mult mai târziu.

Datorită faptului căera atât de rar întâlnit, în anii 3000 î. Hh., argintul avea o valoare mai mare decât a aurului. Valoarea argintului lui a tot scăzut în timp, ajungând ca în zilele noastre aurul să fie cu mult mai valoros.

În același timp cu aurul, și argintul a fost cercetat de către alchimiști, care îl numeau „metalul Lunii” sau al Dianei, făcând o analogie între strălucirea argintului și strălucirea lunii.

Bibliografie: I. Lăzărescu, V. Brana, Aurul și argintul, București, Editura Tehnică, 1972.

BIJU AMANET

Majoritatea dintre noi avem acasă una sau mai multe bijuterii din aur. Unele au valoare sentimentală, altele nu, dar, oricum, valoarea sentimentală o cunoaștem.

Care este însă valoarea materială a bijuteriilor din aur pe care le deținem? Mulți dintre noi păstrăm bijuteriile într-o cutie – lănțișoare, brățări, inele etc., adunate de-a lungul anilor, primite cadou sau cumpărate chiar de noi. Poate v-ați întrebat cât ar fi valoarea bijuteriilor din cutie, în bani. Acum puteți afla.

La BSG, oricând doriți, puteți să veniți cu bijuteriile din aur și o persoană amabilă și prietenoasă vi le va evalua gratuit.

Criteriile de evaluare ale bijuteriilor dumneavoastră din aur sunt, în primul rând, greutatea și caratajul.

Mai întâi, cu ajutorul unei lupe, vom observa care este marcajul înscris pe bijuteria din aur. Marcajul este un punct de plecare, deoarece arată caratajul aurului.

Apoi  îți vom cântări bijuteriile, vom verifica și vom afla dacă  marcajul înscris corespunde cu realitatea. Aurul care se găsește pe piață la noi are caratajul cuprins între 8 K și 24 K. Iar valoarea lui este dată tocmai de carate. Cu cât caratajul e mai mare, cu atât bijuteria din aur este mai valoroasă. Venind la BSG, vei afla exact atât greutatea, cât și caratajul bijuteriilor tale.

Un alt criteriu de evaluare a bijuteriilor este uzura lor. Cu cât bijuteria este mai puțin uzată, cu atât valorează mai mult.

Îți vom spune, de asemenea, și suma exactă pe care ai primi-o în schimbul bijuteriilor, în cazul în care, vreodată, vei avea nevoie de bani.

carate-aurMajoritatea bijuteriilor din aur sunt marcate, marca arătând titlul aurului, adică puritatea sau caratajul.

Atunci când se confecționează bijuterii din aur, nu se folosește aur 100% pur, din cauză că ar fi prea moale. Se foloște aur aliat cu alte metale. Caratul este cantitatea de aur curat, pur din aliaj, egală cu a 24 – a parte din masa totală.

Prescurtarea sau simbolul caratului este K sau Kt. Valoarea aurului este dată tocmai de caratajul lui. Astfel, cu cât caratajul aurului este mai mare, cu atât bijuteria este mai valoroasă.

Cu siguranță vă va fi de folos să cunoașteți și să descifrați ceea ce este marcat pe bijuteriile dumneavoastră. De aceea vă prezentăm mai jos marcajele utilizate pentru aur și bijuterii din aur:

aur 8k 333 33% aur pur
aur 10k 416 41% aur pur
aur 12k 500 50% aur pur
aur 14k 585 58% aur pur
aur 18k 750 75% aur pur
aur 22k 916 81% aur pur
aur 24k 999 99% aur pur

Cel mai des în zilele noastre se găsesc bijuterii din aur și aur de 14 K și de 18 K. Însă se găsesc pe piață și bijuterii din aur de 8K, 9 K, 10K, 12 K, 20 K, 21 K 22 K sau 24 K. Aurul de 24 K este cel mai pur și cel mai prețuit, deoarece are în compoziție 99% aur.

BSG pune preț și valoare pe bijuteriile tale, și de aceea oferă clienților posibilitatea de a amaneta și de a vinde aur și bijuterii din aur care au toate caratajele expuse mai sus.

Profită și tu acum de serviciile noastre!


1 2 3 4 18
Copyright SC BERTUS SRL. Toate drepturile rezervate