amanet.roxploatare | BSG

În anul 1991, Jack Watterson a extras, de pe terenurile aurifere din Alaska, aur nativ sub formă de balonaşe înlănţuite, balonaşele fiind goale pe dinăuntru, vide. Ele aveau aceleaşi forme şi dimensiuni, precum bacteriile din sol.

Aceste agregate ciudate din aur se formează în urma înlocuirii corpurilor bacteriilor cu metal. De aceea au ori formă de balonaşe, ori de fire simple, sub formă de spirală, având diametrul de aproximativ 0,002 mm. Atunci când aurul înlocuieşte colonii întregi de bacterii, dimensiunea agregatelor ajunge la câţiva milimetri.

Bacteriile depun acest aur, în urma exrtagerii sau a absorbţiei anumitor substanţe toxice, dar vitale pentru ele, din mediul acvtic, sporind astfel conţinutul de aur din soluţie. Iar metalul începe să se cristalizeze. Diferenţa dintre aurul nativ metalic şi acest aur „viu”, făcut de microorganismele vii, constă doar în faptul că, în cel de-al doilea caz, dimensiunea cristalelor este foarte mică, şi sunt distribuite haotic.

S-a constatat că peliculele de bacterii care cresc la suprafaţa bazinelor cu apă caldă, pot acumula o asemenea cantitate de aur, încât exploatarea lui devine rentabilă. Se presupune că ceea ce le face pe bacterii să se transforme în „mumii” de aur ar fi mercurul, care se emană împreună cu aurul, în aceste izvoare fierbinţi. Astfel, pentru a se apăra de această otravă mortală, bacteriile se folosesc de aur, despre care se ştie că este absorbantul ideal de mercur.

Bacteriile îşi fac o „cochilie” de aur, însă nu pot trăi în ea, şi, după o vreme, ies din membrane, membrane care se transformă în tubuleţe de aur.

În zua de azi, se încearcă „dresarea” acestor microorganisme vii, pentru exploatarea minereurilor de aur şi a terenurilor aurifere, deoarece s-a observat că particulele microscopice de aur se lipesc cu uşurinţă de bacterii, după care, agregatele comasate de aur pot fi extrase.

S-a mai descoperit că sporii unor bacterii din sol sunt numeroşi în apropierea zăcămintelor de aur. Aşadar, bacteriile ajută oamenii să caute şi să exploateze aur.

 Bibliografie: Aurul lumii, frumuseţi şi celebrităţi, traducere din rusă de Emil Iordache şi Leonte Ivanov, Chişinău, Editura Arc, 2004.


Copyright SC BERTUS SRL. Toate drepturile rezervate