amanet.ro rus | BSG

căciula monomahuluiCuşma, coroana sau căciula lui Monomah este un însemn distictiv al viţei conducătorilor ruşi, fiind făcută de mâini dibace de artist, al sfârşitul secolului al XIII-lea, începutul secolului al XIV – lea. Originea făuririi acestei opere este încă dezbătută. Unii cercetători spun că aparţine meşterilor bizantini, alţii susţin că ar proveni din Asia Mică, iar alţii spun că mâinile bijutierilor arabi au lucrat-o.

„Şapca Monomahului”, cum i se mai spune, poate fi admirată la Kremlinul din Moscova, în Palatul Armurilor. Kremlin înseamnă în rusă „citadelă” și denumește orice complex central fortificat care se găsește în zonele istorice ale orașelor rusești. Acest cuvânt este deseori folosit ca referire la cea mai cunoscută fortificație, Kremlinul din Moscova.

Denumirea coroanei este legată de legenda despre trimiterea însemnelor puterii regale de către Imperiul Bizantin, Constantin Monomahul, rudei sale, cneazului de Kiev Vsevolodovici.

Probabil despre această căciulă a Monomahului se pomeneşte în testamentul cneazului Ivan al II-lea cel Frumos (1353-1359), tatăl cneazului Dmitri Donskoi, precum şi în toate actele urmaşilor săi.

Se ştie cu că marele cneaz Ivan al III-lea l-a încoronat pentru prima dată cu această coroană a Monomahului, pe nepotul său Dmitrie, la vârsta de doar 15 ani, în 1498, drept mare cneaz al Vladimirului, al Moscovei şi al Novgorodului. Ulterior, cu aceasta caciulă au fost încoronaţi toti marii cneji şi ţari, până la Ivan Alekseevici, care s-a urcat pe tron în acelaşi timp cu fratele său mai mic, Piotr Alekseevici (viitorul împarat Petru I). În 1698, Ivan, ca frate mai mare, a fost încoronat cu căciula Monomahului, iar lui Petru i s-a făurit în mod special o altă căciula de aur a Monomahului, pentru cel de-al doilea veşmânt.

Căciula Monomahului a fost făurită din aur şi constituie o remarcabilă operă a artei meşteşugăreşti. Calota acesteia este alcătuită din opt plăci, împodobite cu desene complexe în filigran, în formă de bucle spiralate, de rozete cu 6 extremităţi, şi de flori de lotus. Mai târziu, pe calotă au fost fixate pietre preţioase mari, în alveole înalte şi netede, şi mărgăritare, iar pandativele de aur şi  perlele au fost înlocuite cu blana de sobol. Ultima modificare o reprezintp partea din vârf, o scufie din aur, încununată cu o cruce din acelaşi metal nobil, cu perle la capete.

Ţarii nu aveau voie să poarte  coroana Monomahului decât o singură dată în viaţă, în ziua încoronarii lor, iar pentru celalalte ocazii solemne, fiecare avea propria coroană de ceremonie.

Bibleografie:  Aurul Lumii, Frumuseti si celebritati, Autor fragment: Olga Goreba, Chişinău, Editura Arc, 2005.


Copyright SC BERTUS SRL. Toate drepturile rezervate