Salba de galbeni | BSG

Salba de galbeni

salba_de_galbeniÎn unele regiuni ale țării, cu precădere în Banat sau Moldova, femeile de la sate, în afara podoabelor obișnuite (brățări, inele, cercei, lanțuri sau cingători) purtau și unele poartă și în zilele noastre, bani de aur care servesc numai ca bijuterii.

Acești bani/monede de aur străine, cărora țăranii români le spun „galbeni” sau „cocoșei” sunt înșirați pe ață (de obicei roșie) sau cusuți de o panglică neagră și astfel formează sălbile pe care le poartă femeile în jurul gâtului sau pe piept.

În unele ținuturi, salba de galbeni e podoaba țărănească cea mai des întâlnită în foile de zestre . În anumite foi de zestre păstrate din trecut, se găsesc înscrise și sălbile primite de fete de la părinți, și se specifică dacă salba e formată din galbeni mari sau din galbeni mici (gălbănuți).

Cu cât mai bogată era zestrea fetei, cu atât era mai pețită de feciori. Fetele fără zestre, sărace, rămâneau adesea nemăritate, deoarece toți părinții își însurau feciorii după fete cu zestre, cu avere.

Salbele formate din monede de argint turcești (icosari) se numeau icusari.

Mai erau, totodată și talerii, monedele de argint austriece, care au circulat și în țările române.

De asemenea, femeile din Banat mai purtau pe cap „căpițe de taleri”, formate din bani de argint, unele având câteva sute de taleri.

Aceste salbe erau nu doar obiecte de podoabă, ci și componente ale costumului popular.

În fotografie e un tablou de Carol Popp de Szathmari, care a pictat-o pe Marițica Bibescu, soția domnitorului Gheorghe Bibescu (1804 – 1873).

sursa foto

BSG
About The Author

1 Mesaje:


  • By Zestre | Istoriile lui Roderick 29 Dec 2014

    […] care a dispărut. S-a păstrat doar cuvântul, desemnând valoarea asociată podoabei. Poate că salba de galbeni -podoabă întâlnită în costumul popular românesc și componentă importantă a zestrei miresei […]

Lasă un mesaj




Copyright SC BERTUS SRL. Toate drepturile rezervate